Cercul tuturor lucrurilor
În zilele acelea gura mea va striga în pustiu, întru mine va striga și va chema ce este de chemat din ieri înspre azi
Tăcuta mea în timp femeie
cel care așteaptă în tăcere din tăcere timpul prefăcut în piatră și tăcuta lui femeie
Marginea
demult, m-am învelit cu o pelerină pe care am învățat să cos câte un vis cât o stea, câte o literă cât un cuvânt
Împăratul e gol
Năzuințele mele sunt schimbătoare și vălătucite ca norii de furtună împrăștiați în cele patru vânturi de fascinația noului;
Lingura 4
Sunt popoare desțărite care ar vrea să se înțărească și popoare înțărite care tot mai vor să crească desțărind alte popoare să își facă țară mare.
Lingura 3
stă autocaru-n vamă așteptând să intre în țară într-o lume împărțită între aici și între afară, parcă ar fi țara bordei și vama zăvorul ei.
Lupii Caucazului
Urlă lupii înspre Elbrus fiecare câte un glas, umblă în cerc cu barba mare fiecare câte un pas
Lingura 2
Plânge nucul câte o frunză desfrunzită în vânt alene, plânge parcă ar plânge o viață dezviețată prea devreme.
8 oct 2014
plouă ca o înviorare peste dudul desfrunzit care astăzi mi-a șoptit ești acasă lângă mare, ea te așteaptă zâmbitoare cercul să-l închizi aici
Pastel
Omul plânge chihlimbare, gheonoaia îl privește din mesteacănul cel mare și din plâns de om îi crește din pământ și cânt o floare.
Boldu Crețuleasca
aici e liniște și copacii vorbesc în cuvinte necopăcești și îți spun să te îndrepți spre lumină, te sufocă pădurea altfel.
Autoportret
sunt un fel de paranteză pusă într-un nimic discret, ce discretă ipoteză...