Proza

marinar-gianni-strino

Negustorul de mătăsuri, fragment #7

Dragos Serban

-

I-am urmărit cu privirea până au făcut stânga pe drumul pietruit. Le auzeam doar motoarele şi un nor de praf îmi arăta traseul lor. Erau chiar cei din grupul despre care citisem în revista de călătorii. Citisem atent şi spicuiri din întâmplările povestite de unul dintre membri, ce fuseseră reproduse în revistă. Aceleaşi platitudini, aceleaşi […]

inspectorul

Inspectorul, patronul şi pivniţa cu murături

Dragos Serban

-

Mă trezisem cu el într-o zi de vineri care începuse plictisitor şi cu miros de varză. Mi-a arătat legitimaţia şi l-am invitat înăuntru. Spre deosebire de controlul fiscal, comisarii Gărzii Financiare au dreptul de a solicita evidenţele contabile fără preaviz sau notificare.

intalnirea-dintre-ani

Oaie şi parfum, întâlnirea dintre ani

Dragos Serban

-

Ne-am întâlnit pe stradă puţin înainte de miezul nopţii, ultimul din 2012. Veneam din direcţii opuse şi fiecare se ducea în lumea lui. Câteva secunde, lumile noastre au stat faţă în faţă. Ea, cu paltonul negru cu guler îmblănit, fustă scurtă şi cizme înalte din piele. Nu purta nimic pe cap şi la fiecare pas […]

petre pocaitul

Petre Pocăitul

Dragos Serban

-

„Uneori, noaptea, când ştiu că nu mă vede nimeni, îmi întorc ochii pe dos şi îmi privesc gândurile. Ca pe o haină cu stofa pe dinăuntru şi căptuşeala afară îmi port privirea şi nu îmi e ruşine de asta. Mai ruşine îmi este de ce văd înăuntru”. Petre stătea aşezat într-o rână pe scăunelul de […]

negustorul-de-matasuri

Gheaţă şi foc – 1997

Dragos Serban

-

Gheaţă şi foc este o scurtă poveste pe care am scris-o pe la 18 ani. Iniţial se numea „negustorul de mătăsuri”. Apoi, am redenumit-o pentru că „negustorul de mătăsuri” s-a transformat într-un început de roman. Suliţe arzătoare răzbăteau sporadic prin frunzişul curmalilor. Cămila sa, după ce îşi potolise setea, îngenunchease lângă apă şi acum rumega […]

Călugărul Petre, prizonierul propriei neputinţe (1)

Dragos Serban

-

ficţiune Petre s-a născut în 1947 într-un sat unde, din zece locuitori, nouă furau şi unul îşi vedea de treabă. El se afla printre aceştia din urmă. Numai că, la fel ca zidurile meşterelui Manole, ceea ce făcea el era tras înapoi de ceilalţi. Petre a vrut, la început, să dea o faţă nouă uliţei […]

thomas-wheeler-oldman

Negustorul de mătăsuri, fragment #6

Dragos Serban

-

Eram pus la cele mai umilitoare munci, la spălat latrinele, la frecat şi lustruit podelele. Acestea erau unele din cele mai fericite lucruri care mi se întâmplau, deoarece au existat altele mult mai grele care ar fi putut – acum realizez – să-mi afecteze grav sănătatea sau să îmi pună viaţa în pericol. De exemplu, […]

casa-cu-maner-de-bronz

Negustorul de mătăsuri, fragment #5

Dragos Serban

-

[…] Uşa era aceeaşi, până şi mânerul masiv de bronz rămăsese. L-am atins şi am rămas un timp strângându-l în palmă. O strângere cât o mângâiere… Uşa aceasta văzuse totul, totul până să plec de acasă. Toţi prietenii mei trecuseră pe aici, eu trecusem de milioane de ori pe lângă ea. Oare de câte ori […]

Negustorul de mătăsuri, fragment #4

Dragos Serban

-

„În viaţa mea ulterioară plecării, nu a mai existat prezent. Doar trecut şi viitor, mai ales trecut. Iar viitorul meu se referea tot la trecut. Din nou, amintirile mă copleşeau. Şi înainte se întâmpla asta, dar acum parcă mai des şi mai puternic ca niciodată. Dar, ce nătâng sunt. Logic, acum sunt acasă, acum amintirile […]

Negustorul de mătăsuri – fragment #3

Dragos Serban

-

Din prima călătorie. Între Constanţa şi Marsilia. Uneori, destinul îmi apărea în minte ca un bătăuş care începea să-mi care pumni în figură. Îmi personificăm deznădejdea sub forma unui individ nebărbierit, uscăţiv, cu ochii mici şi răi. Îl lăsam să mă bată peste obraji până când îmi dădeau lacrimile, îl lăsam ştiind că furia mea […]

Negustorul de mătăsuri – capitolul 1 – Umbra trecutului

Dragos Serban

-

Capitolul 1. Umbra trecutului La început, fusese fascinat de sunetele ce răzbăteau aidoma parfumului printre teii de pe străzile pe care, cu mult timp în urmă, le străbătuse gândind la cifre şi teoreme. Nici măcar nu băgase de seamă în vremea aceea că, rând pe rând, pe lângă el treceau oameni, oameni adevăraţi, din carne […]