Nu scriu versuri din plăcere, nici din pasiune, ci pentru că ele sunt parte din mine.
mumă humă, mamă bună, fă-mă să mă rup de lumă, luma-i multă şi încornută, eu sînt ştirbă şi sînt mută, îngînată-n dinţ şi-n limbă, vorba în gură mi se plimbă, luma râdă şi mă badă, eu m-ascund să nu mă vadă. rupă-mă sau dă-mi cuvinte să le zic cu luare aminte. fă-mă bine, muma mea, […]
te îmbrățișez cu drag în seara asta caldă, cu greieri la fereastră și vară în părul tău. uite, te-am sărutat pe gât cu doi fulgi de zăpadă topiți pe buza mea, chiar dacă-i vară, zău! ție îți miroase umărul a soare și lumină, asta am simțit șezându-mi fruntea-n el. și iarna mi-ai topit-o și știi […]
Azi lasă-mă să plâng, iubito. Ia copiii de mână şi ieşiţi în oraş, E afară un soare care îi luminează pe oameni Şi astăzi îi face mai buni. Eu o să stau în casă şi o să plâng De mare, de brazi, de umere goale. O să plâng pentru toţi care n-au Pe cine şi […]
La noi în sud, boltim viţa-de-vie peste case, Peste curţi şi peste garduri, peste pietre şi angoase, Peste pomi şi bulumaci, peste frunţi de moşi săraci, Peste turle de biserici, peste lacrimi şi morminte, Peste şcoli şi învăţători, peste graiuri şi cuvinte.
Noi suntem dintre cei ce strigă, la răstimp, Ioane, Hrista şi Vasile – Trei inşi care au fost şi nu mai sunt. Noi suntem dintre cei ce pomenesc şi strigă. Prin pomenire dăruim şi prin strigăt dorurim. Cântul e doar un strigăt care vine din om, Îi iese pe buze, iar limba îi coase dantelă […]
lui Satyendra Nath Bose Fă-mă, Doamne, o secundă, să mă trec şi să mă uite Şi să n-aibă ceasul limbă să mă strige, să mă cânte. O secundă aşa măruntă printre alte clipe multe, Un oftat de om şi un geamăt şi un ticăt de ceasuri mute. Viaţa să se treacă în timp, timpul să […]
Roagă-te, Şerbane, ridică-te şi umblă cu ochii în pământ şi gândul în ceruri. Ridică-te şi păşeşte în rugăciune şi murmură din buze laudă şi slavă Celui fără început şi fără sfârşit, căci doar El e demn de toată cinstirea şi numai Lui să i te închini. Aşa îmi spune Îngerul câteodată, când stau prea mult […]
„Omul care muşcă din ghemul de sârmă ghimpată ca dintr-un măr prea copt şi ruginiu. Iată, el este cel care a înţeles că a fost destul şi încearcă acum să îşi oprească sufletul să îi fugă. Dar fierul nu se lasă şi dinţii îi scrâşnesc tociţi ca urma slăbănogului care aleargă noaptea, uneori, prin craterele […]
Doamne, eu te rog fierbinte, astă seară de se poate, să m-ajuţi să îmi uit limba. Când tăcerea s-o lăsa, mâine, din uitarea mea, fă-mă să învăţ o alta. Fără gură şi cuvinte, fără litere sau vorbe, doar din ochi şi doar din minţi vreau s-ajung până la sfinţi. Fără o vorbă, un cuvânt, fără […]
Mă uit în ochii ei şi sunetele în gând se-adună a cântare. Mă uit şi cânt iar ea cred că înţelege că nu pot, De şapte ani încoace, să îi zburăsc trei zboare Fără cânt, să o trezesc fără să râd, nu pot Să nu zâmbesc, să nu glumesc, să nu iubesc Şi să nu […]
Nu vreau să te înţeleg, vreau doar să te aud. Vorbeşte-mi. Cântă-mi. Zgomotoasă fie-ţi tăcerea în faţa ochilor mei. Tace-mi mie azi prin neînţelesul vorbelor tale şi spune-mi din priviri ce ai de spus. Şi ca să ştiu că vrei cu adevărat să îmi spui ceva, vorbeşte-mi din pământ şi piatră seacă. Astfel, vorbele îţi […]
Am atâtea lucruri de făcut, iar tu îmi ceri atâtea. Atâtea ploi, atâtea mări, atâtea drumuri am de drumurit iar tu, măi viaţă, mă-ngropi câte puţin, de parcă am murit, în termene, contracte, chiţibuşuri. Pe câte gânduri de gândit, pe-atâta îmi sorbi din minţi şi-mi scuipi la loc facturi şi alte mărunţişuri. Încet mă-ngropi, norocul […]