Dans cu postav verde
Eu dansez așa, răstignit între stele, între graiuri omenești iubind omul.
Vrabie cu postav verde
În mintea cât un degetar a puiului de vrabie, nu există greutate mai mare decât viața.
Fericirea din urmă
Poate evangheliștii ar fi trebuit să înceapă așa cartea: bucuria e numai și numai în cele din urmă.
Tulburel
Vedeți dumneavoastră, nu are să mai fie bine.
Pastel despre timp și datorii
Iar eu imediat mă revolt, futu-ți datoria mamei tale de stat parșiv, cu cine te-a ales.
Dominus dei
Întotdeauna voi vorbi ceea ce trebuie iubit. Până ce ultima apăsare a acestui timp mă va îndreptăți să spun gata.
Voyeur
Iar tu te vei da, așa cum mi te-ai dat sute de ani de fiecare dată gâfâind sub greutatea mea
Un pelican
De ce nu văd un pelican, să îl văd cum crește an de an, mâncând în fiecare zi doar pește?
Fericirea e un nor
Fericirea e un nor: mai cu ploaie, mai cu dor
Apoi a venit azi
Sunt un copil care s-a dat vulturilor. Învățam zborul cu clonțul înfipt în ficat.
Întâlnire la 3 dimineața
Aș putea să te respir. Sau aș putea să te am ca pe un gând.
Sacrificiu
de bună seamă marele cer albastru are să îi cadă greu peste umeri, el o să îl țină strâns de copite și cu această ofrandă în spate o să apuce din nou spre apus, de data aceasta desculț.