grumazul meu lung îmi poartă ochiul printre stele strigând sunt una cu toate acestea
capul meu strâns între două borduri astăzi și mâine grele ca moartea ca nevoia ca foamea de pâine de liniște de somn
Într-o ecuație vulcaniană simplă, asta înseamnă că 0 va spune că 1 e 0, dacă 0=1, iar 1 va spune că 0 e 0, dacă 1=1. De aceea vulcanienii cred că moartea nu înseamnă dispariție, ci doar rearanjarea unor variabile în țesătura logicii.
nouă nopți în așteptarea mea, cel atârnat de creanga aceluiași copac căruia nimeni nu îi cunoaște rădăcina
eu trăiesc în visul celui nenăscut împreună cu mirările și întrebările lui.
refuz sa accept moartea, spre deosebire de Rege eu nu am demnitate nici modestie nici valori sa le port cu mine dincolo
eu cred că adevărul acesta are nevoie să fie vestit cu surle și trâmbițe cum că numai compasiunea este motivul existenței
și în general dragostea, Gabriel.
Aici nu mai e nici durere nici întristare, acesta e timpul meu personal, ocrotitor și încăpător ca un uter
În data de 22 noiembrie 2017 m-am dat vulturilor. M-am scos din mine așa miez crud și zemos și m-am aruncat peste stânci
aștept atârnat pe prezentul acesta din lemn ca pe un stâlp întâlnirea.
Iată că lumea nu e strâmbă, și-au spus cei de demult, pentru că ea nu se sfârșește.
Nu îmi vând ficatul - lasă să îl ciugulească vulturii să îl doară durerile spun eu caut adăpost la Domnul oamenilor