A mă dizolva

uneori sunt fericit.
râd atunci cu gura până la urechi
și spinarea mi se lățește
dintr-o câmpie spre cealaltă câmpie
cu creștetul ating cerul
iar grumazul meu lung
îmi poartă ochiul printre stele
strigând sunt una cu toate acestea
sunt una cu toate acestea
eu nu-s nimic
m-am uitat pe mine
sunt fericit
râsul meu, ecou al nimănui în univers
timpul se dă pe sine sieși
nu mai am gură grumaz nici spinare
sunt fericit
întors înspre mine
înspre voi
înspre tot.