Apoi a venit azi
Sunt un copil care s-a dat vulturilor. Învățam zborul cu clonțul înfipt în ficat.
Întâlnire la 3 dimineața
Aș putea să te respir. Sau aș putea să te am ca pe un gând.
Joaca de-a timpul cu șervețel
Ce ți-ar fi trebuit când erai copil? M-a întrebat fosta soție. I-am răspuns fără să stau pe gânduri: dar tu dacă ai fi un șervețel mototolit la piept de bunicul tău, ce cuvânt ți-ai fi dorit să scrie pe tine?
Sacrificiu
de bună seamă marele cer albastru are să îi cadă greu peste umeri, el o să îl țină strâns de copite și cu această ofrandă în spate o să apuce din nou spre apus, de data aceasta desculț.
Mordrien
fără sens, fără ambiția luptătorului, doar liniștea celui care știe că se îndreaptă oriunde.
Fericire de aprilie
Am venit doar să scriu că sunt fericit. Acum o să mă întorc la bucătărie unde feliile mi-au sărit demult din prăjitor.
De unde venim noi, tată
Din după amiaza ultimului imperiu al lui Marduk, i-am spus. Atunci te-am găsit, când a căzut Babilonul, când a ars Nipurul, Ur și Urukul.
Demența nu e un proces previzibil
Contextul e totul. Doi grauri țipau într-un frasin desfrunzit. Eu îi priveam beat, în vreme ce mă duceam să mai iau o sticlă de vin roșu. Să fii graure și să poți țipa ziua în amiaza mare, iar oamenii să te privească zâmbind. Am țipat și eu, îmbărbătat de descoperire. Trecătorii se opreau preț de […]
Listă cu lucruri de făcut
oamenii să râdă înfundat, să mă arate cu degetul, să strige măscări, în fine, treaba lor. (important e să creadă toți că sunt cel mai sănătos clovn din oraș)
Gânduri în Constanța
Niciodată nu m-am simțit mai liber decât atunci când nu am mai avut nimic. M-am trezit cu gândul acesta, cu care am fost de acord inițial, în vreme ce mă spălam pe dinți. Apoi, treptat, sorbind din cafeaua proaspătă, am decis că există nuanțe.
Descompunerea durerii
chipul meu alb care mă privește lung și copilul care mă întreabă de ce cădem, tati? iar eu încerc să îi explic că în universul acesta nu există nici zbor nici cădere ci numai și numai mișcare.
Hic sunt leones
Mă îmbrățișez cu diminețile reci cu dumnezeii mei citadini de cafea solubilă cu vindecare cu certitudini cu rutine noi cu scaunele goale din 331 la ora nouă