Pe cine iubeşti dumneata
Nu te iubesc pe tine, ci pe oricine ar avea mirosul tău, privirea ta, chipul tău şi starea ta de a fi.
Nu te iubesc pe tine, ci pe oricine ar avea mirosul tău, privirea ta, chipul tău şi starea ta de a fi.
pentru cine ierihoane, israele, canaane, pentru mine, pentru tine? printre ziduri şi icoane, praf şi pietre, oase sparte, adorate şi închinate şi spălate şi aşezate îngrijite şi bătute în argint şi nestemate. pentru cine atâta dogmă, bogăţie şi canoane, pentru mine, pentru voi? printre ziduri şi icoane, fericiţii arhierei primesc daruri şi le închină către […]
Focul ce-l pusei aseară nu se stinge şi nu moare, zice demonul din mine, ce-mi şopteşte astăzi şoapte. Focul va trăi cât tine şi va arde arzătoare şi înşelătoare gânduri, de le vei gândi cu mintea, c-o fi zi sau c-o fi noapte. Cum te cheamă, să te strig, îl întreb pe domnul demon. Azazel, […]
Viaţa mea este un şir lung de secunde, fiecare din ele un termen, fiecare din ele ceva. Şi dacă nu aş mai putea şi nu aş mai avea de unde să vă dau atâta timp şi atâtea de multe secunde, m-aţi certa?
eu nu-s al nimănui, al tău, al vostru, al neamului. când mă opresc, atunci nu-s nici al timpului. tu îmi vorbeşti, trăieşti, eu pur şi simplu sînt şi fără adjective plutesc pe-acest pămînt. nu am popor, nici limbă, vă am pe toţi şi toate dar fără una-anume, fără ce vă împarte în zile şi duminici […]
Două vorbe înşirate şi cu-a treia împreunate fac prea mult şi prea acumu, laolaltă să le-ascult. Multă zarvă, multu zghicu, mor cuvintele ca fumu, tuti zboarele ca scrumu, amu, totna, să le uit.
Ai văzut vreodată vreun fluture arzând? El porneşte optimist, cu aripile pline de culoare Şi fără să ştie de ce se ridică zburând Spre lumină, câteodată spre lună, câteodată spre soare, Câteodată spre lumina arzândă a unui muc de lumânăre. Ei sunt naivi, sunt buni, sunt calzi şi au ochii de copii Şi toţi din […]
îmi amintesc de morţile trecute, de parcă ieri eu fost. iată, aici am închis ochii şi m-am culcat în zăpadă. dincolo, cu ochii deschişi, m-am scufundat în abis, în ape reci şi limpezi, pe care le-am tras adânc în piept, ca un astmatic aerul de munte. acolo, pe deal, am stat întins pe iarbă cu […]
Luai vinul cu cana și-l vărsai pe dușumea. Ia, pământule, de bea, S-ajungă la mama mea. Turnai vinul cu ulciorul și spălai cu el pridvorul. Bea, pridvoare, fără teamă că e greu dorul de mamă.
Eu nu mai ştiu ce easti fericirea, cum e să mori de dorul ei şi să de-abia aştepţi. Eu nu mai ştiu, eu nu mai vreau să ştiu cuvinte, aşa cum le-am rostit până acum. Eu nu sunt fericit, eu sunt şi atât; am învăţat să fiu, să mor, apoi să nu mai fiu. Am […]
E primăvară iar, îţi spun grăbit din uşă În vreme ce mă încalţ să ies afară. E cea din urmă, îţi zic, ultima primăvară. Trăieşte-i serile, îmbrăţişează-i ploile când cad cu strop mărunt şi rece. Iubeşte-le acum, că după ce vor trece nu apă va cădea, ci bulgări mari şi grei, să stingă focul care […]
Folclor contemporan este o colecţie de versuri inspirate din creaţia populară.