Grădina de pe Sportului
Va muri Colentina bătrână cu grădini și uluci peste un timp, descărnată de pomi și de oameni bătrâni; unde ieri mai creșteau încă nuci și salcâmi mâine-or crește din piatră alte blocuri și cruci.
Când nu mi-a mai trebuit nimic
Eu cred că de aceea mintea naște vise și idealuri, ca să ai mereu încotro să te îndrepți să să nu se termine drumul
Dacă aș fi tramvaiul 21
Dacă aș fi tramvaiul 21 m-aș însura numaidecât cu o tramvaiță elegantă de la Astra Vagoane Arad
Ultimul gard de lemn
aici, visele sunt scânduri bătute gospodărește în gard și date cu bidineaua înnegrită în păcură, să nu putrezească în uitare.
Rotiseria babilonului
Binecuvântată cafeaua și rotiseria Colentinei mele
Taicul
Era târziu și în stația de troleibuz stăteau trei oameni: unul se prăbușea, altul striga la el și al treilea se întreba ce e conștiința.
Măsura lucrurilor noastre
Mi-e teamă că din nebăgare de seamă mă voi micșora, curios și neatent cum mă știi, până la nivelul unui quarc
Caprifoi
Mă uit atent la pieptul tău și nu înțeleg de ce nu am aflat până azi cum crește din el o vână groasă de caprifoi
Festivalul florii de pisică
Casa mea a lăstărit și în vârful fiecărui lăstar a înflorit după aceea o pisică.
Balta vrăjitoarelor
Copacii sunt moi ca o meduză lăsată la soare și se topesc șiroind în verde și cafeniu ca unsoarea scursă demult din Exxon Valdez.
Geometria omului
Nu există sâmburi pătrați și nici linii intersectate sângeros între vii. Nu există celule pătrate. Nu există unghi ascuțit între oameni. Capul lor este rotund ca pentru mângâiere.
Vioara
Precum cetățeanul Haran din Caldeea voi ține și eu o mască dar nu pe față ci sub bărbie, un chip cioplit de un contemporan cetățean chinez și voi scârțâi inestetic cu arcușul pe el încercând să imit perfecțiunea despre care sunt conștient că există și despre care sunt conștient că nu o voi atinge niciodată.