Îți mulțumim, Șerbane, pentru acest porumb

| | Opinii

În 1640 s-a născut Șerban Cantacuzino, cel care avea să domnească doi ani în Țara Românească. Pe 26 octombrie 1688 moare otrăvit, unii zic că „de ai săi”.

A rămas în istorie drept cel care a adus porumbul în țară, după ce și-a dat seama că mămăliga din făină de porumb este mai bună decât mămăliga din făină de mei. La scurtă vreme, cultura porumbului s-a extins în toate țările românești. Avantajul principal era producția mult mai mare decât în cazul meiului tradițional.

Scurtă etimologie a mămăligii

Dacă „polenta” provine din latină, unde însemna „orz decorticat”, şi este un termen înrudit cu „pollen”, care însemna „făină fină”, originea termenului „mămăligă” este, se pare, necunoscută. Unele dicţionare dau ca provenienţă termenul macedoromân “mumalig”, de la “mama”, cu referire la hrana cea mai importantă, cea care te ţine în viaţă, altele latinescul “mamilla”, care a dat şi “namilă”, cu sensul de cantitate mare, la care s-ar fi adăugat sufixul “-iga” sau “-ica”. Alte surse afirmă că termenul mămăligă provine din “melega”, cuvânt veneţian care înseamnă “hrişcă”. Există şi păreri după care mămăliga este un derivat dintr-un neologism, “mamelă”, probabil tot cu trimitere la sensul de hrană primordială, absolut necesară întreţinerii vieţii. Niciuna dintre aceste etimologii nu beneficiază de acordul unanim al lingviştilor, dar trebuie spus că în toată zona balcanică există denumiri asemănătoare, chiar dacă în unele cazuri, nu sunt denumirile principale asociate mămăligii: în turcă, maghiară şi bulgară “mamaliga”, în neogreacă “μαμαλίνγα”, în albaneză “mamalingë”, în sârbă şi croată “mamaljuga” şi în rutenă “mamalyg”. (Radu Popovici, Pe urmele mămăligii)

Daca existã un cuvant in limba româna care descinde in linie dreapta din cea mai adâncã antichitate, acela e: mãmãligã! (…) Mãmãligã este asadar format prin reduplicarea lui *mal-, (faina, mãlai, rezultatul macinarii) dar limba (probabil daca) din care am mostenit cuvantul nu a fost singura care redubla aceasta radacina: pe langa hititul mallai (mãlai, fãinã, de la malla-, a macina), care desemneaza produsul macinarii cerealelor, mai cunoastem un nume hitit al fãinei: memal, format prin reduplicarea lui *mal- exact ca daco-românul mãmãl- (Dan Alexe, Mămăliga nu explodeazã, dar are titluri de nobleţe)

serban-cantacuzino

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.