știi, câteodată viața nu este doar ce pare ci mult mai mult, dincolo de ce simți acum se ascund secunde și în ele în fiecare găsești ceva ascuns, ceva frumos și bun ce așteaptă să îl culegi ca pe o floare din timp, din tine și din oameni. culege-le și nu mai plânge, caută și […]
azi îți vorbesc într-o limbă pe care nu o știi, îți zic că am să te iau de mână și o să te duc departe, tu mă privești, zâmbești, nu mă-nțelegi dar parcă știi că o să fii a mea, când nu știu, dar vei fi. eu tot vorbesc, tu tot asculți și poate înțelegi. […]
Într-o zi amândoi vom pleca acasă ca şi cum fiecare din noi se va despărţi de el însuşi.
Am ajuns la Seda Gubacheva căutând autorul acestei picturi postată anonim pe pinterest. Eu m-am regăsit în ea, în această atmosferă de „plecat dimineață la serviciu”, probabil că la fel vă veți recunoaște mulți dintre voi. Seda Gubacheva s-a născut la Grozny, a terminat cursurile Universității Pedagogice din Rostov pe Don și din 2008 trăiește […]
câteodată mă joc de-a dresorul și de-a reflexul condiționat, apăsându-mi discret difuzorul din minte, gramofonul secret care îmi cântă mongole cuvinte atunci când te ascult fascinat. uite așa, draga mea și iubită, te-am dat unui cântec mongol pe care îl îngân să te am liniștită, prin care te chem, te invoc șamanește să-mi apari din […]
În seara când ne-om întâlni – Căci va veni şi seara-aceea – În seara-aceea voi aprinde trei candelabre de argint Şi-ţi voi citi Capitole din epopeea Amantelor din Siracuza, Citera, Lesbos Şi Corint… Şi-n seara când ne-om întâlni Te-oi întreba, Ca şi pe multele pe care le-am întrebat ‘naintea ta: – Voieşti sau nu să […]
Ion Minulescu Şi-ai să mă uiţi – Că prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am să te uit – Că şi uitarea e scrisă-n legile-omeneşti. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu ochii urmări-vei ţărmul, […]
Ion Minulescu De când te-aştept!… Sunt ani… Şi anii, ce lungi îţi par când n-ai cu cine S-asculţi ciudatele romanţe ce plâng viorile-n surdine… Şi violetele apusuri ce triste-ţi par când n-ai cui spune Ce-nfiorări plutesc în zare Şi-n plânsul celor patru strune!… . . . . . . . . . . . . […]
Ion Minulescu Tăceţi, voi toţi din jurul meu, Vă rog tăceţi – Că-s obosit, Şi-aş vrea să dorm, Şi-aş vrea să mor, De-ar fi să pot muri curând şi mai uşor Ca cei ce-s morţi de mult!… Tăceţi, Vă rog tăceţi… Abia sosit, Voi mă-ntrebaţi pe unde-am fost!… O, de-aţi şti voi ce drumuri lungi, […]
Mirosea altfel, un aer tare cum nu mai simțisem niciodată ce mă amețise deja. Am clipit din ochi repede deranjat de lumină și mi-am ridicat botul, încercând să înțeleg ce simt.
Într-o seară, Mara m-a anunțat că trebuie să plece. Nu știam unde și puțin îmi păsa, eu nu puneam întrebări. Bănuiam că avea să călătorească undeva departe, într-o altă țară pentru cine știe ce motiv. I-am zis să se îmbrace gros, ca să nu răcească, o afirmație ridicolă atâta timp cât pentru Mara cel mai […]
pentru că aveți tăria să spuneți ce simțiți iar când simțim și noi întotdeauna știți și de nu știm, voi ne dezvăluiți.