Strigăt și trei șoapte
De unde se aude strigătul în noapte
care îmi taie cerurile în două și îmi împarte
singurătatea în ecouri – ale ei, și în șoapte –
ale mele?
Ea strigă, eu șoptesc, eu o aud și ea nu știe.
Ea strigă hohotit, eu îi șoptesc neîmpărtășit,
ce conversație în noapte între un strigăt și trei șoapte,
ale mele.