Sărbători la Obor

atâta crăciun încape într-o sacoșă venită din piață
încât devine o povară ce lasă pe scara tramvaiului
o picătură grea de sânge de porc.

pentru caltaboș, pentru lebăr, pentru grătar, pentru sărbători.

e decembrie și sărbătorile sunt cărate spre casă
în pungi de plastic și în bidoane de cinci litri,
se dau telefoane, se enumeră, se socotește, se îngrijorează –
să mai iau și vin alb? vine și cumnatu?

da, și fructe, multe fructe, poate și pește –
crap că merge la cuptor – mai avem usturoi, da?
și zeamă de varză pentru a doua zi.

cum ați luat bradul? o sută, zice, și omul se strâmbă
cu un rictus din care înțeleg că e scump, dar e bun,
că trebuie, nu ai ce să faci.

asta e, ce o vrea Dumnezeu.