Plug de zăpadă

aud noaptea plugurile de zăpadă.

ce sunet bizar și metalic, zic eu;
să juri că sunt tancuri, îmi răspunde tataie
cu gura mea, cu degetele mele gesticulează
se preface că palma mea e un pistol
îl îndreaptă spre tancuri și
pfff
suflă din buzele mele țuguiate,
ca să îmi explice ce s-a întâmplat la urmă cu tancul.

îl privesc în oglindă și nu îmi vine să cred că așa a făcut,
că a împușcat tancuri când era tânăr,
mă întreb dacă aș face același lucru:
mi-as întinde degetele spre ele în chip de armă
sau le-aș lăsa să dea zăpada și m-aș sui pisicește în copaci
cu bebelușul în dinți?

Auzind asta, tataie zâmbește și tace;
acum știu că ar vrea să se joace cu el.