Maidan
Rușine vouă, cei ascunși de ziduri fără sticlă.
Rușine celor ce rânjiți în spatele unor copii
pe care îi învățați arma la ochi cum se ridică
și cât de scurt e glonțul din morți înspre cei vii.
Rușine celor ce gândiți și uneltiți și-i folosiți
în lupta voastră pe copii, de pe Maidan spre cimitir.
Din partea celor ce vă știu cine sunteți și ce gândiți,
din partea tuturor, eu nu vă zic decât atât: sictir.
Nu vă blestem, că are cine: părinții de astăzi fără fii.
Părinții ce au avut copii mințiți să lupte pentru „țară”,
pentru idei, sisteme, frontiere, politici și sclavii.
Pentru ei, din martie n-o să mai fie primăvară.
Не для меня !