Lecția despre stomac
Mic tratat despre anxietate.
Trebuie știut, întâi și întâi, că stomacul este un organ metamorf.
El pare a avea conștiință și liber-arbitru, de vreme ce se transformă așa, tam-nisam, în felurite ființe precum fluturii, când iubește, precum lupii, când e înfometat, precum puiul de cinteză când tânjește sau calul sălbatic și liber, atunci când e îmbărbătat.
Alteori, e un țăran ursuz și încruntat.
Iisus mai vine pe la el să îl întrebe ce face.
Așa cum povestea un răspopit bucovinean pe nume Ion, ce sameni aici, țărane, l-ar fi întrebat.
Iaca, frică samăn, i-ar fi răspuns acesta.
Frică sameni, frică să dea Dumnezeu să se facă, i-ar fi zis Iisus blagoslovindu-l.
Iaca așa apare teama fără temei, din încruntare și din scrâșnet de măsea.
Trebuie știut, în al doilea rând, că stomacului îi place să fie alintat. Cum îl prinzi că se încruntă, e semn că se vrea mângâiat.
Hai, stomăcelule, zâmbește, iubește, că acum trece Iisus pe aici și ne întreabă ce facem.