Eu nu plec nicăieri

| | Ce scriu, Poezii

Ți-am zis că nu plec nicăieri.
Rămân aici chiar dacă sunt plecat
în astăzi, în mâine sau în ieri;
plecări înseamnă întoarceri
și azi înseamnă mâine, tu știai?
Desigur că știai, că le-ai trăit și tu.

Știi despre ce vorbesc,
știi că trăiesc acum
și te gândesc
și te îndoruresc
oriunde aș fi în lume
și oricând.

Nu ești a mea de tot,
dar ți-am furat din timp o părticică
să mi-o trăiesc din când în când
în timpul meu cu mine,
când marea mi-e prea mică
și gândul nu mi-e gând.

Și îți spun, eu vreau mai mult de atât.
De asta într-o zi am să te fur de tot,
cu tot ce ți-a rămas din timp și oricât
mai ai din tine, tu știi că o să pot
și o să pot, eu pot orice, tu știi?

Ți-am zis doar că nu plec nicăieri.
Am timp destul să pot și zece degete mai am.
Pentru furat de timp și pentru mângăieri.
Pentru luat de mână și mâine ca și ieri.

Dragos Serban

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător.