Credinta

Dintotdeauna am visat, dar târziu am realizat că nu luam în serios visele. Le gândeam și le țineam în mine ca pe secvențe dintr-o altă realitate, fără intenția de a le aduce aici, în țesătura de timp și spațiu care îmi susținea existența.

Astfel, rămâneau ceea ce se cheamă fantezii fără formă, imagini ambigue dintr-un viitor fără putință de materializare. Asta până când am început să cred.

Credința este cea care face posibile miracolele, iar miracolele sunt împlinirea viselor.

Am umblat fără să știu ce caut, am umblat ca să fug iar drumurile mele erau o fugă. Când am început să caut, am găsit iar drumurile au devenit o regăsire.