Copacul care își înghițea rădăcinile

vreau să fiu singur,
să îmi rod rădăcinile ca o larvă,
oamenii să mă privească a contemplare toamna
vai, ce copac frumos cu frunze pastelate,
eu să le rânjesc alb negru din scorburi
și ciorile să mi se așeze pofticioase pe crengi, croncănindu-mi:
uroborosule cu gura o mie de viermi și coada o mie de rădăcini,
din ce pământ te-ai născut?