Dragoş Şerban în Latră cățeii afară în dimineața asta,
se dau la oameni și se cred dulăi;
îi las să latre și-mi închid fereastra,
eu tac și-s liber, câinii în lanț și răi.
Îmi amintesc că mai demult în viața asta
aș fi lătrat și eu și-aș fi strigat la ei.
– Lasă-i în pace, taci, ei latră că-s căței.
Așa grăitu-mi-a azi dimineață Zarathustra.
