Când a plecat mama

mi-a dat mama gânduri bune,
fața albă, ochii limpezi,
să mă uit curat la lume.

cât o fi trecut de atunci?

oricâți ani or fi trecut
nu știu, eu n-am numărat.

mama și ea s-a trecut
într-o zi, pe înserat.

a plecat cu ochii limpezi
și deschiși, de aici, din lume.

unde o fi ajuns de atunci?
nu știu, că n-am căutat.

orișiunde ar fi ajuns,
știu că de când a plecat
am rămas eu fără gânduri,
nici mai rele, nici mai bune.

am rămas eu împietrit
și cu ochii mei cei tulburi
nici n-am mai privit la lume.