Dragoş Şerban în Colentina colţ cu Fundeni.
Seara, ora opt, în tramvaiul 21. Câteva persoane pe scaune, plictisite, îngândurate, probabil sătule de o zi de muncă. Cei doi stau pe acelaşi scaun, ea în braţele lui.
Ea (şaisprezece ani, chip angelic) către el (coşuri, faţă de tocilar, dat cu gel): te iubesc, să moară mă-ta, cred că m-am obişnuit aşa cu tine…