Profil de bugetar: 2003 – prima intalnire cu sistemul

Voi dedica o serie mai lunga de articole unui subiect de actualitate: sistemul bugetar versus cel particular. Am sa tratez subiectul prin experienta mea legata de cele doua sisteme, iar in final voi creiona profilul unui lucrator la stat, numit generic: bugetar.

Prima intalnire cu “sistemul” am avut-o la scurta vreme dupa ce am terminat facultatea. Adica prin 2003. Fiind licentiat in biotehnologii agricole, am zis ca ar fi cazul sa renunt la jobul de portar de restaurant, care imi asigurase o parte din banii de feteasca in perioada sesiunilor, si ca un pas logic ar fi sa ma indrept catre ceva serios. “Si ce poate fi mai serios decat sa lucrezi penru guvern, la ministerul agriculturii”, imi povestea doamna Ivona, functionar in cadrul institutiei si vecina de cartier.

Am incuviintat cu entuziasm si, inarmat cu o mica atentie, am pornit spre piata Rosetti, la o intalnire cu un sef de serviciu, un fel de director mai mic, intalnire aranjata de aceeasi doamna Ivona. Mica atentie era destul de scumpa dar am zis ca merita, vorba aia, o data in viata te angajezi!

Ajuns in biroul cu pricina, dupa ce trecusem de mai multe filtre si legitimari, astept sa vina persoana, directorasul, care va sa zica. Care apare zambitor, amabil, ce mai, painea lui Dumnezeu. Ma pofteste sa iau loc, ma intreaba ce profesori am avut, daca am terminat facultatea de stat sau particulara, pare multumit. Vorbim despre contextul actual, ce publicatii de specialitate cunosc, ce sa mai, turuiam ca Ilie Dobre. Pana cand vine, din partea lui, nenorocita de intrebare care o sa ma urmareasca toata viata.

– Auzi, dar ai armata facuta?

Eu: clipoc clipoc. Pai da, zice el, ca daca vii la noi, stai o luna, si te iau astia un an? Sa vedeti, stiti, nu se mai face… Fuuugi ma de aici, cum sa nu se faca. Du-te dumneata si rezolva-ti situatia militara, si dupa aia stam de vorba.

Punct. Nu contase ca, profesional, interviul fusese ok. Eu nu fusesem in armata. O conditie de baza pentru un agricultor.

Am plecat rapid si nu m-am mai uitat inapoi. Acasa, am desfacut atentia, pe care nu i-o mai lasasem, si m-am gandit si am baut la tutun pana dimineata. In zori, intelesesem deja ca drumul meu era paralel cu cel al sistemului. La scurta vreme, m-am angajat muncitor necalificat la fabrica de sticla Stiteh SA. Acolo, la patron, nu imi ceruse nimeni foaia de recrutare.