Limba-a noastră-i ‘nă ghişteare
Ştiu ce cadou îmi cumpăr de ziua mea. Fug prin anticariate să găsesc cărţi armâneşti, în special manualul Matildei Caragiu. Îi mulţumesc din suflet Georgianei Caratanascu Vlahbei, coordonatorul proiectului Avhdela, care m-a îndrumat.
Profit de ocazie să dau link aici, Dhyeata – blog di culturâ armâneascâ, şi aici.
Nicolae Caratana
Limba-a noastrã-i ‘nă ghişteare
aduncoasã, ahîndoasã
bair di flurii, cântare,
ghinicuvîntarie ‘n casã.
(Limba noastră-i o comoară
adâncă, profundă
salbă de galbeni, cântec,
binecuvântare-n casă.)
Limba-a noastrã-i primuvearã,
candilă di bană iaste,
mulţ duşmaňi vor s’ nî u chiarã,
ma u ‘nghiadză gioňi şi ‘nveaste.
(Limba noastră-i primăvară,
candelă de viaţă este,
mulţi duşmani vor să ne-o piardă,
dar o înviază tinerii căsătoriţi.)
Limba-a noastrã iaste cântic,
cântic di jale ş’ di numţî,
zboarã veacļi di discântic,
fuldzir çe taļie doi munţî.
(Limba noastră-i cântec,
cântec de jale şi de nunţi,
vorbe vechi de descântec,
fulger ce despică doi munţi.)
Limba-a noastrã iaste, armâne,
avrã çe u-aduçe seara,
Roma nî u deade pâne,
di la ea nî tradzim fara.
(Limba noastră-i, aromâne,
răcoarea ce-o aduce seara,
Roma ne-o dădu ca pâine,
de la ea ne tragem neamul.)
Di la nîsă-avem căsmete,
di la nîsă-avem fumeaļie.
Ete ponde, eti şcrete
nu u-au scoasă dit thimeaļie.
(De la ea avem noroc,
de la ea avem familie.
Timpuri blestemate, timpuri nenorocite
nu au scos-o de la temelie.)
Limba-a noastră poartă flamburi,
ari izvure ş’ fântâňi,
când u cânţi ti cutreamburi,
cânticul şi-acreaşte mâňi.
(Limba noastră poartă stegauri,
are izvoare şi fântâni,
când o cânţi te cutremuri,
cântecul îşi creşte mâini.)
Limba-a noastră caftă braţă
ca s-u apãrã di-açeļi
çe u pliguiesc tu faţă
ş’ li-arăchescu di fumeļi.
(Limba noastră cere braţe
ca s-o apere de aceia
ce o rănesc pe faţă
şi o răpesc din familii.)
Limba-a noastră ş’ caftã soia,
ş’ caftã limba şi duvletea.
S-u apãrãm sã-sh aflã boea,
S-u-apãrãm sã-sh afla vetea*.
(Limba noastră îşi caută neamul,
îşi caută limba şi statul.
S-o apărăm ca să-şi găsească mărirea,
s-o apărăm ca să-şi găsească tăria.)