Cum i-am tras la gioale sistemului de pensii

In cazul in care voi apuca varsta de 65 de ani, adica varsta de pensionare, potrivit legislatiei din Romania, nu vreau niciun ban de la statul roman. Relatia mea cu sistemul este una rece: ne salutam, dar nu ne frecventam. Il respect, dar nu am asteptari. Imi platesc impozitele, dar folosind orice mijloc legal de a reduce suma acestora.

Mi-am dat seama ca nu am de ce sa investesc intr-un sistem bolnav. Am fost chiar tentat sa iau masuri extreme, sa ma mut cu totul in alta tara (pe hartie). Dar pentru o afacere de familie asta nu e solutie, sa creezi un offshore. Asa ca am ramas in continuare aici, platesc administratiei tot ce trebuie, dar… atat.

Ce inseamna asta? In primul rand, am salariul minim pentru cei cu studii superioare, este vreo 11 milioane parca. Contractul de munca l-am facut nu cu opt ore pe zi, ci cu doua (zece ore pe saptamana). In felul asta, contributiile catre CAS si restul sunt minime.

In al doilea rand, nu imi platesc niciodata la timp aceste contributii. Sigur, Administratia imi deschide dosar, imi trimite somatii, imi calculeaza penalitati. In cele din urma platesc tot, fara a ajunge la executare silita, dar platesc cu intarziere de un an. Este legal, nu si moral. Insa penalitatile pe care mi le calculeaza statul nu depasesc diferenta de curs valutar. Contractele mele sunt incheiate in euro. Impozitele le platesc in lei. Sunt mai castigat daca platesc impozitele cu tot cu penalitati dupa 12 luni.

Care este partea negativa? Pai simplu, voi avea o pensie infima, peste n ani. Doar ca nu ma intereseaza pensia de la statul roman, sincer nici nu cred ca va mai rezista sistemul pana atunci, in forma actuala.

Din cauza mea si a altora care fac ca mine guvernul se imprumuta sa plateasca pensiile si salariile bugetarilor. Daca as fi corect, din impozitele pe care, teoretic, le datorez, s-ar putea plati o pensie medie. In schimb, NU ma intereseaza. Nu sunt Maica Tereza, nu vreau ca banii mei sa fie administrati de stat, cel mai prost administrator. Nu mai am niciun fel de asteptari.