Cremă de faţă cu extract de stipa pennata

Dacă ai avea de ales între o cremă de faţă simplă şi o cremă de faţă cu extract de stipa pennata, aflată la ofertă, la acelaşi preţ cu aia simplă, probabil că ai alege-o pe cea cu extract de stipa pennata. Fără să ştii despre ce e vorba, instinctiv pleci de la principiul că primeşti ceva in plus pentru aceiaşi bani.

Doar că stipa pennata este o plantă ierboasă drăguţă, e adevărat, dar fără vreun rol medicinal cunoscut.

Nu, nu e o ruşine că nu cunoşti atlasul botanic pe de rost. Pe asta se şi bazează producătorii. Strategia de marketing e simplă: foloseşti denumiri sonore, eventual în latină, pentru a reprezenta anumite ingrediente, altfel banale, din produsul tău.

Faci iaurt? Să ai grijă să spui că e făcut cu ajutorul speciei lactobacillus pârţozaurus. Consumatorul se va înghesui să îl cumpere pe al tău, mai ales dacă îi spui că celelalte sunt închegate cu lactobacillus simplu, doar al tău e din specia pârţozaurus.

Vinzi mărţişoare? Musai să specifici că sunt făcute din lemn de păducel, de alun de baltă sau iederă tufănizată, recoltată într-o noapte cu lună plină. Mărţişorul tău capătă, astfel, plus-valoare faţă de cel lucrat de Marcel din scândură de molid.

Ai tărâţe? De ce să le dai la crescătorii de găini cu un leu kilogramul, să le amestece în uruială, când poţi să le ambalezi şucar şi să le dai cu o sută de lei borcanul, spunând că ajută organismul. Că doar sunt făcute din grâu, nu?