Cine face imaginea României în lume (II) – Şantierul arheologic Miercurea Sibiului

Miercuri am vorbit despre evenimentele care îi au drept protagonişti pe românii din Italia şi care ţin prima pagină a ziarelor. Azi, vă povestesc, dezamăgit, despre cine ar putea – în contrapartidă – să pună altfel de informaţii în ziarele europene, dar nu o face.

Ieri, The Telegraph scrie despre Bulgaria. Arheologii de la sud de Dunăre au comunicat descoperirea unei aşezări neolitice ce pare a fi cea mai veche din Europa.

Tot ieri, Sabin Luca, directorul muzeului Brukenthal din Sibiu, a declarat presei din România că în situl cunoscut ca „Miercurea Sibiului 2” a fost descoperită ceea ce ar părea a fi cea mai veche scriere, pe un fragment ceramic excavat într-un complex de locuinţe datând de acum 8000 de ani. Aşadar, mai vechi decât cel din Bulgaria, estimat la 4500-5000 î.Ch.

Pasionat de istorie, am căutat repede mai multe informaţii. În afară de presa care repetă aceleaşi declaraţii, nu am găsit nimic :(

“Eu sunt zguduit. Am organizat nu ştiu câte simpozioane, am publicat nu ştiu câte volume internaţionale cu semne, simboluri, căutând să destructurez ideea după care în perioada asta existau sisteme de scriere. Eu tot timpul am zis că există sisteme de comunicare care nu înseamnă scriere, ci simboluri. Nu ştiu ce să zic în cazul acesta, e ceva ordonat, cu simboluri variabile, dar vă daţi seama că nu e ornament. E clar că e un sistem de punere a ceva într-o ordine, cu tipuri diverse şi va rămâne un prilej de dispute. Când va apărea în lumea internaţională va stârni o furtună” – Sabin Luca

Când şi cum va apărea în lumea internaţională, domnule director?

Eu sunt conştient de faptul că cercetările vor dura luni sau chiar ani, că efortul e mare şi fondurile puţine, dar câteva minime informaţii oferite – o poză, măcar – s-ar fi răspândit pe forumuri şi pe social media, de unde ar fi fost preluate inclusiv de presă. S-ar fi creat speculaţii, ar fi generat discuţii, iar numele ţării România ar fi fost asociat, iată, şi cu altceva decât cerşetori sau violatori.

Eu nu sunt arheolog sau istoric, pentru mine e un hobby. Ca mine, mai sunt milioane în lume. Când vom înţelege că a comunica nu înseamnă doar comunicare academică? De ce trebuie să aşteptăm luni de zile să apară rapoarte scrie academic, în buletine oficiale?

NASA ne oferă la câteva zile informaţii cu „ce mai face” robotul Curiosity, nouă ne sunt de ajuns câteva poze pe care le punem, eventual, ca wallpaper. Dumneavoastră, celor din cercetare, vă rămâne şansa şi efortul de a analiza acele informaţii şi a trage concluzii. Nouă ne sunt suficiente câteva poze şi două-trei rânduri scrise pe înţelesul nostru.

Situaţia actuală:

CIMEC oferă rapoarte actualizate în 2011.

MNIR nu spune nimic despre asta, deşi săptămâna trecută a avut o comunicare despre „moştenirea dacică”.

Muzeul Naţional Brukenthal nu scrie nimic despre Miercurea Sibiului, deşi directorul său a condus echipa de arheologi.

Institutul Naţional al Patrimoniului ne oferă, pe prima pagină, nişte date din 2009.

Sistemul Naţional de Supraveghere a Cercetărilor Arheologice îmi oferă adresa şantierului şi atât.

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu oferă nişte rapoarte de cercetare actualizate în 2005.

Forumurile româneşti din domeniu sunt moarte de ceva timp link1 link2

Dacă or mai fi şi altele, eu nu le-am găsit pe google, semn că cine le întreţine le ţine bine ascunse. Asta, în cazul în care chiar există.

În acest context, noi, ăştia câţiva care chiar suntem interesaţi de istorie, dar nu suntem istorici, ce facem? Mergem în Bulgaria, ca în cazul concediilor?

P.S. Există şi câteva excepţii, dar care confirmă ceea ce am spus mai sus. Blogul lui Dragoş Vârtejanu şi comunitatea Medievistica pe facebook, care publică des şi constant.