Cât timp va mai trăi buburuza ei demodată
cadru 1

cadru 2
O prietenă a primit de la tatăl ei, în urmă cu douăzeci şi ceva de ani, o păpuşă cu părul roz. Tatăl ei nu mai este. Păpuşa îi este dragă în continuare şi, probabil, îi aminteşte atât de copilărie cât şi de tătic. Pentru că este un izvor de sentimente dulci-amare, păpuşa cu părul roz este foarte importantă
cadru final
În urmă cu două-trei decenii, copiii primeau puţine jucării faţă de cei din prezent. Eu, cel puţin, le ofer atât de multe pentru că le dau ceea ce eu nu am avut. Pe de altă parte, încerc să suplinesc lipsa timpului pe care ar trebui dar nu îl pot petrece cu ei. E o greşeală pe care o cunosc.
Mă întreb: oare, peste douăzeci de ani, fata mea va păstra buburuza demodată, va rămâne alături de ea şi îi va aminti de mine, dacă eu nu voi mai fi? Sau inflaţia asta de jucării pe care o provoc azi mai abitir ca tipograful Băncii Federale a Statelor Unite îi va ucide viitorul buburuzei demodate? Şi în loc să devină la rândul ei un izvor dulce-amar al Mariei mele ajunsă la treizeci de ani, va sfârşi uitată într-un pod?
Unii taţi au norocul să nemurească în păpuşi.