Cum se scrie corect: bineînțeles sau bine înțeles? Plus „bineânțeles”

Ambele variante sunt corecte, depinde de ce vrem să exprimăm.

1. Bineînțeles = adverb, sinonim cu desigur, firește
2. Bine înțeles = adverb plus participiul verbului „a înțelege”

Exemple corecte „bineînțeles”

Vrei să ieșim în oraș? Bineînțeles că vreau! Desigur că vreau! Firește că vreau.

Așa cum bineînțeles (desigur, firește) că știți, magazinul este închis duminică.

Bineînțeles că vom pleca în excursie la sfârșitul săptămânii.

Exemple incorecte „bineînțeles”

Vrei să ieșim în oraș? Bine înțeles că vreau!

Așa cum bine înțeles (desigur, firește) că știți, magazinul este închis duminică.

Exemple corecte „bine înțeles”

Ați înțeles textul citit? Textul a fost bine înțeles.

Ați înțeles ce am vrut să spun? Da, ce ai spus a fost bine înțeles.

Exemple incorecte „bine înțeles”

Ați înțeles prospectul? Nu, prospectul nu a fost bineînțeles.

Ați înțeles programul de azi? Da, programul a fost bineînțeles.

Forma corectă este bineînțeles, nu bineânțeles

În toate cazurile, folosim î, nu â.