Când și cum se plantează bulbii de gladiole

Bulbii de gladiole se plantează în grădină primăvara, începând de la sfârșitul lunii martie, până la sfârșitul lui mai.

Cel mai bun loc din grădină pentru plantarea bulbilor de gladiole este cu pământ ușor, fertil, bine drenat, care să nu permită stagnarea apei, ceea ce ar duce la putrezirea bulbilor.

Înainte de plantare solul se lucrează în adâncime la 20 de centimetri, se încorporează mraniță și îngrășământ dacă solul este sărac. Bulbii se plantează la 10 centimetri în pământ, la distanță de 20-30 cm unul de altul.

Ideal, spațiul trebuie să fie însorit (dar ferit de arșița verii) sau parțial însorit. Temperaturile excesive din sol şi aer împiedică dezvoltarea normală a plantei şi polenului, florile rămânând mici, decolorate, iar ultimii 3-4 boboci se ofilesc fără a se deschide.

Gladiolele se vor susține cu araci sau alte sisteme pe măsură ce se vor dezvolta. Gladiolele cresc și se dezvoltă bine și la umbră, însă vor înflori slab sau deloc.

Toamna târziu, bulbii se scot din pământ, se învelesc în hârtii și se păstrează până în primăvara următoare într-un loc răcoros și uscat.

Cât costă bulbii de gladiole

Pe siteurile și în magazinele de specialitate, bulbii de gladiole se vând începând de la prețul de 1 – 1,5 lei / bulb. Pentru cei care cumpără cantități mari, prețul este de 0,25 până la 0,65 bani pe bulb, în funcție de dimensiunea acestuia și de varietate.

SFATUL MEU: atunci când vremea permite și luna martie este suficient de călduroasă, începeți plantarea bulbilor de gladiole eșalonat pe mai multe săptămâni, astfel încât să ajungeți cu plantarea până la jumătatea lunii mai. În acest fel, gladiolele vor înflori pe rând și veți avea o perioadă lungă gladiole înflorite în grădină.

Lucrări de îngrijire la gladiole

Cea mai importantă lucrare este distrugerea buruienilor, mai ales în primele stadii de dezvoltare ale gladiolelor. De asemenea, este necesară distrugerea crustei care se formează la suprafața solului, pentru a permite drenarea apei și aerisirea solului în profunzime. În acest fel, se reduce riscul apariției bolilor.

În lunile de vară, gladiolele se udă constant, fiind sensibile la secetă. Se fertilizează la nevoie, pentru a spori înflorirea.

Morfologie gladiole (după Elena Șelaru)

Se cunosc peste 250 specii spontane şi cultivate. Gladiolele sunt plante perene, erbacee, ce depăşesc 1,5 m înălţime. În pământ prezintă un tuberobulb, organul de înmagazinare a substanţelor de rezervă, cunoscut de cultivatori sub numele de „ceapă”, globulos sau plat, acoperit cu tunici de culori diferite (brun, roz) ce prezintă fibre paralele sau în reţea, spre vârf, pe toată lungimea.

La început, produc un număr de frunze alungite, în general 8-9 frunze. Din acestea, la început, 4 sau 5 sunt prinse de nodurile inferioare ale axului care formează noul tuberobub, celelalte se dezvoltă în lungul tijei florale.Tuberobulbii care au dimensiuni pentru înflorire, întotdeauna iniţiază flori. În cazul în care plantele nu ajung să înflorească, florile iniţiate pier în anumite stadii de dezvoltare.

Inflorescenţele secundare se pot dezvolta din mugurii axilari de la a 3-a frunză superioară. Iniţierea (inducerea) inflorescenţei începe curând după plantare, când lăstarii au 30-40 cm lungime. Iniţierea individuală a florilor continuă până în stadiul de a 7-a frunză.

Specific gladiolelor este formarea a două straturi de rădăcini, primul din vechiul bulb, următoarele din bulbul înlocuitor. Primele rădăcini formate pe seama vechiului bulb sunt mai groase (6 mm diametru) şi mai lungi faţă de următoarele.

Dezvoltarea rădăcinilor pe bulbul tânăr se face superficial, cu 2-3 cm deasupra vechilor rădăcini. În acest fel gladiolele au posibilitatea exploatării complete a unui strat de sol de 35 cm grosime.

Specii și soiuri de gladiole (după Milea Preda, 1979)

Gladiolele actuale reprezintă hibrizi între diferite specii spontane, precum şi hibrizi ai hibrizilor obţinuţi ulterior, cuprinse toate sub denumirea de Gladiolus hybridus.

Datorită numărului mare de soiuri existente, s-au făcut numeroase clasificări. În practică, se foloseşte mult clasificarea soiurilor de gladiole după precocitarea înfloririi şi anume:

– Soiuri foarte timpurii, care înfloresc la 70 de zile de la plantare.
– Soiuri timpurii, care necesită peste 70 de zile de la plantare la înflorire.
– Soiuri semitimpurii, care necesită 80 de zile de la plantare la înflorire.
– Soiuri târzii, care necesită 90 de zile de la plantare la înflorire.
– Soiuri foarte târzii, care necesită peste 90 de zile de la plantare la înflorire.

Această clasificare este foarte importantă pentru stabilirea perioadei optime de plantare. După talia plantei, gladiolele se împart astfel:

– gladiole pitice, 50-70 cm înălţime.
– gladiole mijlocii, de 120 cm înălţime.
– gladiole înalte, de peste 120 cm înălţime.

Un alt criteriu folosit la clasificarea gladiolelor este culoarea florilor. Cele mai apreciate şi răspândite sub aspectul culturii sunt gladiolele roşii cu diverse nuanţe spre oranj sau violaceu, apoi gladiolele roz, albe şi galbene.

Soiuri de gladiole mai cunoscute

-cu flori roşii: Cordula, Life Flame, Lovely Melody, Herman v.d. Mark, Hawaii, Eurovision.
-cu flori roz: Bon voyage, Friendship, Wild Rose, Ma Jolie.
-cu flori galbene: Flower Song, Vink’s Glory.
-cu flori portocalii: Peter Pears.
-cu flori violet: Glock, Memorial Day.
-cu flori albe: Maria Goretti, White Friendship, White Excelsior, Tequendame.