Revolverul

reacție, instinct, frânturi de prezent
uite, acum sunt un cal galopând,
strivesc țigara în scrumieră
închid ochii acum te văd
îi deschid, nu, nu mai ești aici,
sunt un cal galopând, un cal maro,
oho, dacă aș avea acum revolver,
Panfilych schimbă un revolver pentru un brici,
da, aveam 14 ani când am văzut piesa lui Erdman,
da, am avut cândva 14 ani,
am fost un copil
cine sunt
cine sunt eu acum
un cal galopând în gol
peste cetățile faraonilor
un cal galopând peste tot ce a fost
închid ochii
te văd
ce simt?
ce simt, mă întreb,
reacție, instinct, fragmente de prezent
mai scurte decât o secundă
l-am descoperit pe Bruckner dirijat de Celibidache
pentru el nu contează secundele
pentru el nu contează tempoul
acel tempo nu este o stare ci o condiție
timpul este o condiție a realității
fir-ar mama ei a dracului de realitate cu prezentul ei cu tot
cine mi-a ascuns revolverul
sunt convins că îl lăsasem aici în sertar
strivesc țigara în scrumieră
sunt un cal, un cal
închid ochii te văd
nu vreau
alerg, alerg pe cele opt picioare ale mele
îl aștept pe Odin să mă încalece
unde ești, tată,
tată al taților,
am uitat aproape toată mitologia norsă
numai pe tine nu te pot uita
și alerg, alerg cu ochii închiși,
galopez pe câmpiile întinse de după alte câmpii întinse
cu ochii închiși le văd
sunt un cal galopând peste ce a fost
strivesc încă o țigară în scrumieră
mă sună colegul meu
sunt aici, sunt aici,
acum voi lucra
mă voi ascunde în cod și în cifre
la biroul ăsta în sertar sunt convins că am ascuns revolverul
e doar o iluzie precum iluzia de cal
tu ești tot o iluzie
nu te vreau
ha, ha, ha,
“nu te vreau”
mi-a spus cândva un dement când m-am jucat cu mintea lui
dincolo de cal știu că încă este un om puternic și inteligent
mă agăț de el ca de singurul adevăr
restul sunt iluzii
calul, tu, Odin, tații, scrumiera, revolverul,
sunt singurul adevăr din lumea aceasta
ascuns cu viclenie undeva în mine
trebuie să mă agăț de el
trebuie trebuie
adevărul sunt eu.