Scriu, codez și dezvolt proiecte digitale

Am construit primul site în 2003. Am început să scriu pe acest site în 2009. O parte din texte sunt adunate în 9 volume. Fiecare din ele reprezintă o perioadă din viața mea. Despre proiectele în care sunt implicat astăzi povestesc aici.

VOLUME PROIECTE PERSPECTIVE

Primele săptămâni în Constanța

Am zâmbit pentru că realizez, acum, că cea mai adâncă fantasmă este de a înțelege și de a fi înțeles. Gol sau nu, cu buzele pe o cană de cafea sau apăsate pe pubisul tău, cu limba peste clitorisul tău sau căznind vreo consoană în ubîhă, cecenă sau vreun dialect obscur din Caucaz, nu îmi doresc decât înțelegerea. Cunoașterea profundă a spațiului tău intim numit sine.

Biserică, dumnezeu, cal

ochii mei luminoși, de dumnezeu tânăr, ar arde bisericile trimițând stoluri de păuni călări pe cai albi, pravoslavnicii ar murmura înfricoșați în bărbi „doamne ferește, doamne ferește” iar eu le-aș spune, cu ochii la gardul bisericii din Tbilisi, că nu sunt aici ca să feresc, ci să împlinesc.

Să mă rătăcesc

o fântână, un copil cu tălpile goale, patru gâște albe și un cal maro care mă aștept în orice moment să mă privească lung, iscoditor în ochi, eu să mă văd pe mine în ochii lui purtând chipul tatălui meu și al taților tatălui meu din vertebrele cărora brigăzile sovietice au construit acest drum temeinic

Diferențe

sunt senin și le îmbrățișez pe toate din tine, adolescenta, mama, copila, bobul de grâu și floarea de soare, iarba din cutia de chibrituri, accentul de Charlotte Brontë când traduci

Univers căprui

îți mulțumesc, universule căprui, că mă înțelegi când îți vorbesc în nespusele mele limbi că pot visa împreună cu tine la vremea când din om se va naște Torun, dumnezeul cu ochii mari și rotunzi

A fi crocodil e un lucru mare și dureros care se învață la fel de greu cât o coadă

În vara acelui an mă întorsesem în Constanța. Precum un crocodil în anotimpul secetos, părăsind lacul devenit mlaștină, incapabil să îl mai hrănească, mă ridicasem greoi și venisem în singurul loc despre care știam că îmi poate susține și accepta existența.

Râul Wanene

Râul Wanene cu apele lui limpezi și reci ieșit peste maluri târându-se larvar peste preerie, adunând fiecare firimitură de pământ, topind în el viața prefăcută în melasă de trestie de zahăr dulceagă, pământie, vie, mișcătoare, conștientă, râul Wanene înghite tot urlând prin cascade „în mine se întoarce tot, din mine se vor întâmpla toate”

Mierla de cinci dimineața

tu ai deschis ochii iar eu am văzut în ei toată această întâmplare în vreme ce mă sărutai pe frunte și îmi ziceai, cântând în limba mierlelor, bună dimineața.

Postură

cel fără început care nu vrea decât să se nască prin tine

Drum

Dacă vom trece podul acela vom fi alții, eu voi fi o altă entitate conștientă Și mă voi îndrăgosti din nou de tine pentru că indiferent de forma și de timpul meu Iubirea e singura care mă urmează

A prinde radacini

nimanui nu ar trebui sa ii fie frica sa iubeasca sau sa fie iubit sa prinda radacini sa nasca sori sa nascoceasca galaxii primavara

Bruxism

nu vă supărați, scrâșniți des din măsele? m-a întrebat stomatologul, scrâșnesc, zic, așa e, din măsele, din dinți, din toate oasele, din ficat mai scrâșnesc și din fiere