Două berze au zburat fâlfâind larg din aripi când m-am apropiat de capul podului. O turmă mare de oi păștea pârloaga întinsă de-a lungul viitoarei autostrăzi, terenuri lăsate necultivate în așteptarea investitorilor.
Azi am făcut primul antrenament pentru marșul de luna viitoare București - Constanța.
Mai e o lună până când voi ieși pe poartă cu un ghiozdan în spate. Nu am nevoie de rucsac, voi avea la mine strictul necesar. Va fi cald și prefer să merg mai mult și mai repede cărând mai puțin.
Ideea mi-a venit într-o dimineață din vara anului 1996. Așteptam autobuzul pe șoseaua Fundeni și mi-am spus ce ar fi să merg pe jos? Până unde să merg, m-am gândit. Păi până unde se termină pământul.