{"id":337,"date":"2020-03-03T10:47:45","date_gmt":"2020-03-03T08:47:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/?p=337"},"modified":"2023-10-24T14:31:02","modified_gmt":"2023-10-24T12:31:02","slug":"o-faclie-de-paste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/o-faclie-de-paste.html","title":{"rendered":"O f\u0103clie de Pa\u0219te"},"content":{"rendered":"

<\/span>Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, st\u0103 pe g\u00e2nduri la o mas\u0103 subt umbrarul de dinaintea dughenii, a\u0219tept\u00e2nd dilijen\u021ba, care trebuia s\u0103 fi sosit de mult; e o \u00eent\u00e2rziere de aproape un ceas.<\/p>\n

Este lung\u0103 \u0219i nu prea vesel\u0103 istoria vie\u021bii lui Zibal; dar a\u0219a cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru el s\u0103 ia pe r\u00e2nd una c\u00e2te una fazele ei mai \u00eensemnate…<\/p>\n

Precupe\u021b, v\u00e2nz\u0103tor de m\u0103run\u021bi\u0219uri, samsar, c\u00e2teodat\u0103 \u0219i mai r\u0103u poate, telal de straie vechi, apoi croitor \u0219i \u0219terg\u0103tor de pete \u00eentr-o ulicioar\u0103 trist\u0103 din Ie\u0219i – toate le \u00eencercase dup\u0103 accidentul care-l f\u0103cuse s\u0103-\u0219i piarz\u0103 locul de b\u0103iat \u00eentr-o mare dughian\u0103 de vina\u021buri. Doi hamali cobor\u00e2ser\u0103 \u00een beci un boloboc sub privigherea b\u0103iatului Zibal. O ne\u00een\u021belegere se ivi \u00eentre d\u00e2n\u0219ii la \u00eemp\u0103r\u021beala c\u00e2\u0219tigului. Unul din ei lu\u0103 un cr\u00e2mpei de lemn ce-l g\u0103si la-ndem\u00e2n\u0103 \u0219i lovi \u00een frunte pe tovar\u0103\u0219ul s\u0103u, care c\u0103zu ame\u021bit \u0219i plin de s\u00e2nge la p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

B\u0103iatul, v\u0103z\u00e2nd s\u0103lb\u0103t\u0103cia, dete un \u021bip\u0103t de alarm\u0103, dar mizerabilul se repezi s\u0103 ias\u0103 din ograd\u0103 \u0219i, trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 b\u0103iat, ridic\u0103 m\u00e2na asupr\u0103-i… Zibal pic\u0103 le\u0219inat de spaim\u0103. Dup\u0103 o z\u0103cere de c\u00e2teva luni c\u00e2nd se \u00eentoarse la st\u0103p\u00e2n, locul lui era ocupat.<\/p>\n

Atunci \u00eencepu lupta grea pentru via\u021b\u0103, care se \u00eengreun\u0103 \u0219i mai tare prin c\u0103s\u0103toria cu Sura… R\u0103bdarea \u00eens\u0103 ostene\u0219te soarta rea. Fratele Surei, hangiu la Podeni, muri, \u0219i hanul r\u0103mase lui Zibal, care urm\u0103 nego\u021bul pe seama lui.<\/p>\n

Aci se afl\u0103 el acuma de cinci ani.<\/span><\/p>\n

Are str\u00e2ns\u0103 o avere bunicic\u0103 \u00een bani \u0219i vina\u021buri bune, \u00eengrijite, o marf\u0103 care totdeauna face parale. De s\u0103r\u0103cie a sc\u0103pat Leiba, dar sunt to\u021bi bolnavi, \u0219i el \u0219i femeia \u0219i copilul – friguri de balt\u0103.<\/p>\n

… \u0218i oamenii sunt r\u0103i \u0219i pricina\u0219i \u00een Podeni!… Oc\u0103ri… batjocuri… suduituri… acuz\u0103ri de otr\u0103vire prin vitriol… Dar amenin\u021b\u0103rile!<\/p>\n

Amenin\u021barea este mai grea pentru un suflet ce se clatin\u0103 u\u0219or dec\u00e2t chiar lovitura. Ceea ce munce\u0219te acum pe Leiba mai mult dec\u00e2t tremur\u0103tura frigurilor este o amenin\u021bare.<\/p>\n

“A! goi tic\u0103los!” g\u00e2nde\u0219te el oft\u00e2nd.<\/p>\n

Tic\u0103losul este badea Gheorghe – pe unde o fi! – un om cu care Zibal a avut o daraver\u0103 foarte nepl\u0103cut\u0103.<\/p>\n

Gheorghe venise \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 de toamn\u0103 la han, obosit de drum; ie\u0219ea din spital – zicea – \u0219i c\u0103uta de lucru. Hangiul l-a luat \u00een slujb\u0103. Dar Gheorghe s-a ar\u0103tat a fi om prea brutal \u0219i prea ursuz… suduia mereu \u0219i morm\u0103ia singur prin ograd\u0103. Era o slug\u0103 rea, lene\u0219 \u0219i obraznic… \u0219i fura.<\/p>\n

\u00centr-o zi a amenin\u021bat pe balabusta \u00eengreunat\u0103, care-l oc\u0103r\u00e2se cu drept cuv\u00e2nt, s-o loveasc\u0103 \u00een p\u00e2ntece… alt\u0103dat\u0103 a asmu\u021bit un c\u00e2ine asupra lui \u0218trul cel mic.<\/p>\n

Leiba i-a f\u0103cut numaidec\u00e2t socoteala \u0219i l-a trimis. Dar Gheorghe nu voia s\u0103 se duc\u0103; el pretindea cu violen\u021b\u0103 c\u0103 s-a fost tocmit pe un an. Atunci hangiul a spus c\u0103 merge \u00een deal la prim\u0103rie s\u0103 cear\u0103 v\u0103t\u0103\u0219ei ca s\u0103-l alunge.<\/p>\n

Gheorghe a v\u00e2r\u00e2t repede m\u00e2na \u00een s\u00e2n strig\u00e2nd: “Iud\u0103!” \u0219i a voit s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 asupra st\u0103p\u00e2nului.<\/p>\n

Din nenorocire, sosea atunci o haraba \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu mu\u0219terii. Gheorghe a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2njeasc\u0103 zic\u00e2nd:<\/p>\n

“Ce te-ai sp\u0103riet, coane Leiba?… Iac\u0103 m\u0103 duc”.<\/p>\n

\u0218i apropiindu-se crunt, peste tarab\u0103, de Leiba, care se dete c\u00e2t putu \u00eenapoi, \u00eei \u0219opti:<\/p>\n

“S\u0103 m\u0103 a\u0219tep\u021bi \u00een noaptea Pa\u0219telui, s\u0103 ciocnim ou\u0103 ro\u0219ii, jup\u00e2ne… S\u0103 \u0219tii c\u0103 \u021bi-am f\u0103cut \u0219i eu socoteala!”<\/p>\n

Atunci intrar\u0103 mu\u0219terii \u00een dughian\u0103.<\/p>\n

“S\u0103 ne vedem s\u0103n\u0103to\u0219i la \u00eenviere, coane Leiba!” ad\u0103og\u0103 Gheorghe dep\u0103rt\u00e2ndu-se.<\/span><\/p>\n

Leiba a mers la prim\u0103rie, apoi la subprefectur\u0103, s\u0103 denun\u021be pe amenin\u021b\u0103tor, cer\u00e2nd s\u0103 fie p\u0103zit. Subprefectul, un t\u00e2n\u0103r foarte vesel, a primit \u00eent\u00e2i pe\u0219che\u0219ul “modest” adus de Leiba, pe urm\u0103 a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2z\u0103 de jidanul fricos \u0219i s\u0103-l batjocoreasc\u0103. Leiba a st\u0103ruit c\u0103lduros s\u0103-l fac\u0103 a \u00een\u021belege gravitatea lucrului, cum era hanul izolat departe de sat \u0219i chiar de \u0219osea. Dar subprefectul, cu un aer mai serios, l-a pov\u0103\u021buit s\u0103 fie cuminte; nici s\u0103 nu mai pomeneasc\u0103 de a\u0219a ceva, ca s\u0103 nu de\u0219tepte \u00een adev\u0103r, \u00eentr-un sat unde oamenii sunt r\u0103i \u0219i s\u0103raci, pofte de c\u0103lcare.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, peste c\u00e2teva zile, \u00eel c\u0103utar\u0103 pe badea Gheorghe un pomojnic[1]<\/a><\/sup>\u00a0\u0219i doi c\u0103l\u0103ra\u0219i: era b\u0103nuit pentru o pricin\u0103.<\/p>\n

Ce bine era s\u0103-l fi mai r\u0103bdat Leiba m\u0103car p\u00e2n\u0103 la sosirea acestor oameni!… Dar Gheorghe era acum cine \u0219tie unde…<\/p>\n

De\u0219i asta se petrecuse de mult, totu\u0219i, \u00een mintea omului prins de friguri, se repeta bine impresia figurii lui Gheorghe, a mi\u0219c\u0103rii lui vr\u00e2nd s\u0103 scoat\u0103 ceva din s\u00e2n \u0219i a cuvintelor lui amenin\u021b\u0103toare. Cum se de\u0219tepta a\u0219a de limpede acea amintire?<\/p>\n

Era S\u00e2mb\u0103ta Pa\u0219telui.<\/p>\n

Sus pe deal, \u00een satul dep\u0103rtat ca la doi chilometri printre b\u0103l\u021bi, se auzeau clopotele bisericii… \u0218i se aude a\u0219a de ciudat c\u00e2nd ai friguri: aci foarte tare, aci aproape deloc… Noaptea care venea era noaptea Pa\u0219telui; scaden\u021ba f\u0103g\u0103duielii lui Gheorghe…<\/p>\n

“Dar poate c\u0103 l-au prins p\u00e2n\u0103 acuma!”<\/p>\n

…Oricum, Zibal mai st\u0103 la Podeni doar p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0219tiu[2]<\/a><\/sup>\u00a0viitor. Cu capitalul lui se poate deschide un nego\u021b frumos \u00een Ie\u0219i… \u00cen t\u00e2rg, Leiba s\u0103 fie s\u0103n\u0103tos, o s\u0103 \u0219az\u0103 aproape de comisie… O s\u0103 cinsteasc\u0103 pe comisar, pe ipistat, pe sergent… Cine pl\u0103te\u0219te bine este bine p\u0103zit.<\/p>\n

\u00centr-un t\u00e2rg a\u0219a mare, noaptea e zgomot \u0219i lumin\u0103, nu \u00eentuneric \u0219i t\u0103cere ca \u00een valea singuratic\u0103 a Podenilor. E un han \u00een Ie\u0219i, – acolo \u00een col\u021b, ce loc bun pentru o dughian\u0103 – un han unde toat\u0103 noaptea c\u00e2nt\u0103 fetele la Caf\u00e9 Chantan. Ce via\u021b\u0103 zgomotoas\u0103 \u0219i vesel\u0103! Acolo g\u0103se\u0219ti\u00a0<\/span>la orice ceas, zi \u0219i noapte, pe domnul comisar cu fetele \u0219i cu al\u021bi pore\u021bi[3]<\/a><\/sup>.<\/p>\n

Ce mai trebuie mult\u0103 b\u0103taie de cap aici, unde, mai ales de c\u00e2nd cu drumul-de-fier, care ocole\u0219te foarte pe departe mla\u0219tinele, ghe\u0219eftul scade mereu?…<\/p>\n

“Leib\u0103, strig\u0103 Sura din-n\u0103untru, sose\u0219te dilijen\u021ba, s-aud zurg\u0103l\u0103ii.”<\/p>\n

Valea Podenilor este o v\u0103g\u0103un\u0103 \u00eenchis\u0103 din patru p\u0103r\u021bi de dealuri p\u0103duroase. \u00cen partea despre miaz\u0103zi mai cufundat, se adun\u0103, din \u0219ipotele ce izvor\u0103sc de sub dealuri, ni\u0219te b\u0103ltaie ad\u00e2nci, deasupra c\u0103rora se ridic\u0103 ca ni\u0219te perii stufi\u0219uri de rogoz. \u00centre partea b\u0103ltoas\u0103 \u0219i partea mai ridicat\u0103 despre miaz\u0103-noapte, \u00een mijlocul v\u0103ii, st\u0103 hanul lui Leiba: e o cl\u0103dire veche de piatr\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103 ca o mic\u0103 cet\u0103\u021buie; de\u0219i terenul e ml\u0103\u0219tinos, hanul are zidurile \u0219i beciurile bine uscate.<\/p>\n

La glasul Surei, Leiba se ridic\u0103 greoi de pe scaun, \u00eentinz\u00e2ndu-\u0219i membrele obosite; el cat\u0103 lung \u00een zare c\u0103tre r\u0103s\u0103rit; nici pomeneal\u0103 de dilijen\u021ba.<\/p>\n

“Nu vine; \u021bi s-o fi p\u0103rut…” r\u0103spunde el balabustei, \u0219i se las\u0103 iar\u0103\u0219i jos.<\/p>\n

Foarte trudit, omul \u00ee\u0219i \u00eencol\u0103ce\u0219te bra\u021bele pe mas\u0103 \u0219i-\u0219i a\u0219eaz\u0103 pe d\u00e2nsele capul, care-i arde tare.<\/p>\n

La c\u0103ldura soarelui de prim\u0103var\u0103, care \u00eencepuse s\u0103 \u00eencing\u0103 fa\u021ba mla\u0219tinelor, o moliciune pl\u0103cut\u0103 coprinse nervii omului, \u0219i g\u00e2ndul \u00eencepu s\u0103 depene pe fusul con\u0219tiin\u021bei bolnave mai rar, tot mai rar \u0219i \u00eenmuind treptat formele \u0219i colorile \u00eenchipuirilor…<\/p>\n

Gheorghe… Noaptea Pa\u0219telui… T\u00e2lhari… Ie\u0219ii… O cr\u00e2\u0219m\u0103 \u00een miezul t\u00e2rgului… O dughian\u0103 vesel\u0103, care merge bine… S\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n

\u0218i a\u021bipi…<\/p>\n

…Sura lipse\u0219te cu copilul de mult d-acas\u0103.<\/p>\n

Leiba iese \u00een u\u0219a dughienii s\u0103 se uite \u00een calea ei.<\/p>\n

Pe uli\u021ba mare e o circula\u021bie vie, o ne\u00eentrerupt\u0103 f\u00e2\u0219iitur\u0103 de roate pe r\u0103zoare[4]<\/a><\/sup>, acompaniat\u0103 de cioc\u0103niturile ritmate ale trap\u0103tului de potcoave pe luciul asfaltului.<\/span><\/p>\n

Deodat\u0103 \u00eens\u0103 circula\u021bia se opre\u0219te, \u0219i dinspre Copou se v\u0103d venind o gr\u0103mad\u0103 de oameni, gesticul\u00e2nd \u0219i strig\u00e2nd foarte mi\u0219ca\u021bi.<\/p>\n

Mul\u021bimea pare c\u0103 escorteaz\u0103 pe cineva: militari, o streaj\u0103 \u0219i fel de fel de public. La toate u\u0219ile dughienelor se \u00eenghesuiesc privitorii curio\u0219i.<\/p>\n

“Aha! g\u00e2nde\u0219te Leiba, a pus m\u00e2na pe un t\u00e2lhar!”<\/p>\n

Cortejul se apropie. Sura se dezlipe\u0219te din mul\u021bime \u0219i urc\u0103 l\u00e2ng\u0103 Leiba pe treptele cr\u00e2\u0219mii.<\/p>\n

“Ce e, Sur\u0103? \u00eentreb\u0103 el.<\/p>\n

\u2013 E un nebun sc\u0103pat de la Golia.<\/p>\n

\u2013 S\u0103 \u00eenchidem dughiana, s\u0103 nu dee peste noi.<\/p>\n

\u2013 E legat acuma; dar adineaori sc\u0103pase. S-a b\u0103tut cu to\u021bi solda\u021bii..\u00bb Pe un jidan, pe care un goi r\u0103ut\u0103cios din mul\u021bime l-a \u00eembr\u00e2ncit peste nebun, nebunul l-a mu\u0219cat de obraz.”<\/p>\n

Leiba de pe trepte vede bine; cu o treapta mai jos prive\u0219te Sura cu copilul \u00een bra\u021be.<\/p>\n

Este \u00een adev\u0103r un nebun furios pe care-l \u021bin c\u00e2te doi oameni de fiecare parte; pumnii sunt str\u00e2ns lega\u021bi unul peste altul cu o curea tare. E un om cu o cherestea uria\u0219\u0103: un cap ca de laur, p\u0103rul negru, des, barba \u0219i must\u0103\u021bile aspre \u0219i \u00eemp\u00e2slite. Prin c\u0103ma\u0219a-i, sf\u00e2\u0219iat\u0103 de lupt\u0103, se vede pieptul lat, acoperit ca \u0219i capul de un stuf de p\u0103r. E cu picioarele goale; gura i-e plin\u0103 de s\u00e2nge \u0219i stupe\u0219te mereu firele pe care le-a smuls cu din\u021bii din barba jidanului.<\/p>\n

Toata lumea s-a oprit… De ce?<\/p>\n

Jandarmii dezleag\u0103 m\u00e2inile nebunului.<\/p>\n

Mul\u021bimea se d\u0103 \u00eentr-o parte f\u0103c\u00e2nd un loc larg \u00eemprejurul lui. Nebunul d\u0103 un ocol cu ochii \u0219i-\u0219i opre\u0219te privirile care ard spre u\u0219a lui Zibal; scr\u00e2\u0219ne\u0219te din din\u021bi, se repede \u021bint\u0103 pe cele trei trepte, \u0219i \u00eentr-o clip\u0103, apuc\u00e2nd \u00een palma dreapt\u0103 capul copilului, \u00een cea st\u00e2nga pe al Surei, le izbe\u0219te pe unul de altul cu at\u00e2ta putere c\u0103 le confund\u0103 ca pe ni\u0219te ou\u0103 moi…<\/p>\n

Un zgomot s-auzi, o trosnitur\u0103 care cu nimic nu se poate compara, la \u00eent\u00e2lnirea celor dou\u0103 titve sm\u0103cinate una pe alta.<\/p>\n

Leiba, cu inima \u00eennodat\u0103, ca un om ce cade dintr-o nem\u0103surat\u0103 \u00een\u0103l\u021bime, dete s\u0103 \u021bipe: ”\u00a0<\/span>O lume \u00eentreag\u0103 m\u0103 las\u0103 cu dinadinsul prad\u0103 unui nebun!”<\/p>\n

Dar glasul mut nu se supuse voin\u021bii.<\/p>\n

“Scoal\u0103, jidane!” strig\u0103 cineva trosnind tare cu o nuia pe mas\u0103.<\/p>\n

“- Proast\u0103 glum\u0103! zice Sura din pragul cr\u00e2\u0219mei; s\u0103 sparii omul din somn, \u021b\u0103r\u0103noi mijic!”<\/p>\n

Leiba s\u0103ri drept \u00een picioare.<\/p>\n

“Te-ai sp\u0103riet, jidane? \u00eentreb\u0103 r\u00e2z\u00e2nd glume\u021bul. Dormi la n\u0103miez, ai?… Scoal\u0103 c\u0103-\u021bi vin mu\u0219terii… sose\u0219te harabaoa po\u0219tei”.<\/p>\n

\u0218i, dup\u0103 prostul s\u0103u obicei, care irita r\u0103u pe jidan, voi s\u0103 apuce pe Zibal \u00een bra\u021be s\u0103-l g\u00e2dile.<\/p>\n

“Las\u0103-m\u0103 \u00een pace! strig\u0103 hangiul smucindu-se \u0219i \u00eembr\u00e2ncindu-l cu toat\u0103 puterea. Nu vezi c\u0103 sunt bolnav? Las\u0103-m\u0103-n pace!”<\/p>\n

Dilijen\u021ba sose\u0219te \u00een sf\u00e2r\u0219it cu aproape trei ceasuri de \u00eent\u00e2rziere. Sunt doi c\u0103l\u0103tori, care se a\u0219eaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu conductorul, poftit de ei, la aceea\u0219i mas\u0103.<\/p>\n

Din convorbirea c\u0103l\u0103torilor se l\u0103murea bine \u00eemprejurarea. La tactul de mai sus al po\u0219tii, se \u00eent\u00e2mplase peste noapte o c\u0103lcare cu omor \u00een hanul unui jidov. Hangiul omor\u00e2t \u021binea \u0219i schimbul cailor. T\u00e2lharii \u00eei furaser\u0103, \u0219i p\u00e2n\u0103 s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 al\u021bii \u00een sat, c\u0103l\u0103torii curio\u0219i putuser\u0103 cerceta \u00een voie teatrul crimei.<\/p>\n

Cinci victime. Dar am\u0103nuntele! Dac\u0103 nu s-ar fi g\u0103sit pr\u0103dat\u0103, s-ar fi crezut c\u0103 a fost o crunt\u0103 r\u0103zbunare, sau fapta nebuniei religioase. \u00cen anecdotele despre sectarii ilumina\u021bi, se povestesc c\u00e2teodat\u0103 execut\u0103ri de a\u0219a absurd\u0103 s\u0103lb\u0103ticie.<\/p>\n

Leiba tremura scuturat de un puternic acces de friguri \u0219i asculta aiurit.<\/p>\n

Apoi urm\u0103 ceva, care trebuia neap\u0103rat s\u0103 umple de respect pe conductor. Tinerii pasageri erau doi studen\u021bi, unul \u00een filosofie, altul \u00een medicin\u0103; mergeau s\u0103 petreac\u0103 \u00een or\u0103\u0219elul lor natal. \u00centre ei se \u00eencinse o \u00eenalt\u0103 dezbatere academic\u0103 despre crim\u0103 \u0219i cauzele ei, \u0219i dac\u0103 trebuie s\u0103 fim drep\u021bi, medicinistul era mai bine preparat dec\u00e2t filosoful.<\/span><\/p>\n

Atavismul… Alcoolismul cu urm\u0103rile-i patologice… Vi\u021biul de concep\u021bie… Deformarea… Paludismul… Apoi nevroza! – At\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea cuceriri ale \u0219tiin\u021bei moderne… Dar cazul de reversie!<\/p>\n

Darwin… Haeckel… Lombroso…<\/p>\n

La cazul de reversie conductorul face ni\u0219te ochi mari, \u00een cari str\u0103luce\u0219te o profund\u0103 admira\u021bie pentru cuceririle \u0219tiin\u021bei moderne.<\/p>\n

“Este evident, adaog\u0103 medicinistul. De aceea, criminalul propriu-zis, luat ca tip, are bra\u021bele peste m\u0103sur\u0103 lungi \u0219i picioarele prea scurte, fruntea \u00eengust\u0103 \u0219i turtit\u0103, occiputul tare dezvoltat; chipul lui de o caracteristic\u0103 asprime \u0219i bestialitate, b\u0103t\u0103toare la ochii deprin\u0219i; e un rudiment de om: e, cum am zice, fiara, care de-abia de cur\u00e2nd a reu\u0219it s\u0103 stea numai pe labele dinapoi \u0219i s\u0103-\u0219i ridice capul \u00een sus, spre cer, c\u0103tr\u0103 lumin\u0103!”.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani, dup\u0103 at\u00e2ta emo\u021bie, dup\u0103 o bun\u0103 osp\u0103tare cu un vin a\u0219a de bine n\u0103scut \u0219i a\u0219a de bine crescut ca vinul lui Zibal, o fraz\u0103 de o nuan\u021b\u0103 liric\u0103, fie chiar din partea unui medicinist, \u0219ade bine.<\/p>\n

Entuziastul t\u00e2n\u0103r, \u00eentre Darwin \u0219i Lombroso, g\u0103sise vreme s\u0103 miroas\u0103 \u0219i pu\u021bin Schopenhauer – “spre cer, c\u0103tr\u0103 lumin\u0103!”<\/p>\n

Zibal era departe de a fi priceput “luminoasa” teorie. Pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 poate, \u00een aerul umed al Podenilor, se rostogoleau a\u0219a de \u00eenalte vorbe, a\u0219a de nobile subtilit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire.<\/p>\n

Ceea ce pricepuse \u00eens\u0103 Leiba mai bine dec\u00e2t oricine, mai bine dec\u00e2t chiar conferen\u021biarul, era ilustra\u021bia izbitoare a teoriei; cazul de reversie el \u00eel cuno\u0219tea \u00een carne \u0219i oase; era portretul lui Gheorghe. Acest portret, din care p\u00e2n\u0103 mai adineori p\u0103stra numai tr\u0103s\u0103turile fundamentale, i se rede\u0219tepta acum \u00een spirit cu o perfect\u0103 palpabilitate p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai ne\u00eensemnate am\u0103nunte.<\/p>\n

Dilijen\u021ba era departe. Leiba o urm\u0103rise cu privirile p\u00e2n\u0103 ce, cotind la st\u00e2nga, ea se pierduse pe dup\u0103 deal. Soarele sc\u0103p\u0103tase \u0219i el dup\u0103 coasta de la apus, \u0219i seara\u00a0<\/span>\u00eencepea s\u0103-mp\u0103injineasc\u0103 dulce formele din valea Podenilor.<\/p>\n

Hangiul, posomor\u00e2t, se puse s\u0103 rumege \u00een minte tot ce auzise… \u00cen t\u0103cerea nop\u021bii, pierdu\u021bi \u00een \u00eentuneric, un b\u0103rbat, dou\u0103 femei \u0219i doi copii fragezi, smul\u0219i f\u0103r\u0103 veste din bra\u021bele binef\u0103c\u0103torului somn de m\u00e2na fiarei cu chipul omenesc \u0219i jertfi\u021bi unul c\u00e2te unul… \u021aipetele nebune ale copilului retezate de junghiul care-i despic\u0103 p\u00e2ntecele… G\u00e2tul spart de secure, prin deschiz\u0103tura c\u0103ruia iese, dup\u0103 fiece g\u00e2lg\u00e2itur\u0103 de s\u00e2nge, o horc\u00e2ial\u0103 surd\u0103… \u0218i cea din urm\u0103 jertf\u0103, care, n\u0103ucita \u00eentr-un col\u021b, asist\u0103 la toate astea a\u0219tept\u00e2ndu-\u0219i r\u00e2ndul… Procesul mai grozav dec\u00e2t execu\u021bia, jidanul f\u0103r\u0103 ap\u0103rare \u00een m\u00e2na goilor… \u021bestele prea slabe pentru m\u00e2nile n\u0103prasnice ale nebunului de adineaori.<\/p>\n

Buzele lui Leiba, fripte de friguri, urmau machinal g\u00e2ndul tremur\u00e2nd repede. O scutur\u0103tur\u0103 puternic\u0103 \u00eel apuca dintre spete; el intr\u0103 cu pasul \u00eempleticit \u00een gangul hanului.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 – g\u00e2nde\u0219te Sura – Leiba nu e bine deloc, e tare bolnav; Leiba are “idei la cap”… c\u0103ci ce \u00een\u021beles poate avea tot ce face el de c\u00e2teva zile \u0219i mai ales ce a f\u0103cut ast\u0103zi?<\/p>\n

Cr\u00e2\u0219ma a \u00eenchis-o \u00eenainte de aprinsul lum\u00e2n\u0103rilor, tocmai c\u00e2nd se ispr\u0103vea \u0219ab\u0103sul. De trei ori au b\u0103tut mu\u0219terii \u00een u\u0219a dughenii, strig\u00e2nd cu glasuri cunoscute s\u0103 le deschiz\u0103. La fiece b\u0103taie, el a tres\u0103rit \u0219i a oprit-o \u00eencet \u0219i cu ochii sperio\u0219i:<\/p>\n

“Nu te mi\u0219ca… nu voi s\u0103 intre goi aici”.<\/p>\n

El a trecut apoi sub gang \u0219i s-a pus s-ascut\u0103 pe treapta de piatr\u0103 a pragului securea de t\u0103iat lemne. Tremur\u0103 de nu se poate \u021bine pe picioare, \u0219i nu vrea s\u0103 se odihneasc\u0103. Ce e mai \u00eengrijitor dec\u00e2t toate, el, Leiba, la \u00eentreb\u0103rile ei st\u0103ruitoare, a r\u0103spuns aspru \u0219i a trimis-o s\u0103 se culce poruncindu-i s\u0103 sting\u0103 numaidec\u00e2t lumina. Deocamdat\u0103, ea s-a \u00eempotrivit; dar a\u0219a de scurt i-a repetat omul porunca, \u00eenc\u00e2t d\u00e2nsa, cu toat\u0103 obida, a trebuit s\u0103 se supun\u0103, resemn\u00e2ndu-se s\u0103 am\u00e2ne pentru mai t\u00e2rziu l\u0103murirea acestor \u00eemprejur\u0103ri.<\/span><\/p>\n

Sura a stins lampa, s-a culcat \u0219i acuma doarme al\u0103turi de \u0218trul.<\/p>\n

Femeia avea dreptate… Leiba e \u00een adev\u0103r bolnav.<\/p>\n

E noapte deplin\u0103. Zibal \u0219ade de mult pe pragul ce d\u0103 \u00een gang \u0219i ascult\u0103…<\/p>\n

Ce?<\/p>\n

Zgomote nehot\u0103r\u00e2te vin din dep\u0103rtare… Parc\u0103 sunt tropote de cai, bubuituri de mai \u00eenfundate, convorbiri misterioase \u0219i agitate. O \u00eencordare \u00eenalt\u0103 a aten\u021biei ascute sim\u021birea auzului \u00een singur\u0103tatea nop\u021bii; c\u00e2nd ochiul e dezarmat \u0219i neputincios, auzul pare c\u0103 lupt\u0103 s\u0103 \u0219i vaz\u0103.<\/p>\n

Dar nu e o p\u0103rere… Pe drumul care abate din \u0219osea \u00eencoace se aud venind pa\u0219i de cai. Zibal se scoal\u0103 \u0219i vrea s\u0103 se apropie de poarta mare a gangului. Poarta este bine \u00eenchis\u0103 cu o b\u00e2rn\u0103 grea d-a curmezi\u0219ul, ale c\u0103rei c\u0103p\u0103t\u00e2ie stau \u00een c\u00e2te-o bort\u0103 \u00een ziduri. La \u00eent\u00e2iul pas, nisipul strivit sub papucul lui face o sc\u00e2r\u021b\u00e2itur\u0103 prea indiscret\u0103. Zibal scoate picioarele din papuci \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00een col\u021buni. A\u0219a, f\u0103r\u0103 vreun zgomot apre\u021biabil de o ureche neprevenita, el merge la poarta gangului tocmai c\u00e2nd c\u0103l\u0103re\u021bii trec prin dreptul ei \u00een pasul cailor. D\u00e2n\u0219ii vorbesc \u00eencet de tot, \u00eens\u0103 nu at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t Leiba s\u0103 n-apuce foarte bine aceste c\u00e2teva vorbe:<\/p>\n

\u2013 \u201eS-a culcat devreme…<\/p>\n

\u2013 Dar dac\u0103 o fi plecat?<\/p>\n

\u2013 I-o veni r\u00e2ndul aldat\u0103… Da’ eu a\u0219 fi vrut”…<\/p>\n

Nu se mai poate \u00een\u021belege nimica; oamenii aceia s-au prea dep\u0103rtat.<\/p>\n

De cine era vorba?… Cine s\u0103 se fi culcat sau s\u0103 fi plecat?… Cui o s\u0103-i vie r\u00e2ndul aldat\u0103?… Cine e acela care ar fi vrut altceva?… \u0218i ce altceva vrea acela?… \u0218i ce c\u0103utau pe drumul de l\u0103turi – un drum pe care nu intr\u0103 cineva dec\u00e2t anume ca s\u0103 se abat\u0103 la han?…<\/p>\n

O osteneal\u0103 zdrobitoare se l\u0103s\u0103 pe cerbicea lui Zibal…<\/p>\n

“S\u0103 fie Gheorghe?”<\/p>\n

Leiba sim\u021bi c\u0103 i se sting puterile \u0219i se a\u0219ez\u0103 la loc pe prag. \u00centre fr\u00e2nturile de g\u00e2nduri ce se rostogolea\u00a0<\/span>u \u00een capul s\u0103u, el nu putu prinde un g\u00e2nd \u00eentreg, o hot\u0103r\u00e2re… Aiurit, intr\u0103 \u00een dughian\u0103, trase un chibrit, \u0219i aprinse o lamp\u0103 mic\u0103 cu petrol.<\/p>\n

E o idee de lumin\u0103; fitilul e a\u0219a de jos l\u0103sat \u00eenc\u00e2t flac\u0103ra st\u0103 ascuns\u0103 \u00een interiorul capsulei de alam\u0103; numai prin gra\u021bia ma\u0219inii apar de jur-\u00eemprejur ni\u0219te bendi\u021be verticale foarte sub\u021biri de-o lumin\u0103 aproape cu totul moart\u0103… Dar este destul pentru ca s\u0103 vaz\u0103 bine \u00een ungherele cunoscute ale dughienii… A! e cu mult mai mic\u0103 deosebirea \u00eentre soare \u0219i cea mai de nimic sc\u00e2nteie, dec\u00e2t \u00eentre aceasta \u0219i \u00eentunericul orb!<\/p>\n

Ceasornicul \u021b\u0103c\u0103nea \u00een perete. Zgomotul acesta monoton sup\u0103r\u0103 pe Zibal. Omul nostru puse m\u00e2na pe limba ce se leg\u0103na \u0219i-i stinse mi\u0219carea.<\/p>\n

Gura lui era uscat\u0103. \u00cei era sete. Sp\u0103la un pah\u0103ru\u021b \u00een cada cu trei picioare de l\u00e2ng\u0103 t\u0103rab\u0103 \u0219i voi s\u0103-\u0219i toarne rachiu bun dintr-un \u0219ip; dar g\u00e2tul \u0219ipului \u00eencepu s\u0103 cl\u0103n\u021b\u0103neasc\u0103 tare pe buzele paharului… Aceste sunete erau \u0219i mai sup\u0103r\u0103toare. A doua \u00eencercare, cu toat\u0103 voin\u021ba lui de a-\u0219i birui sl\u0103biciunea nu avu mai mult succes.<\/p>\n

Atunci, renun\u021b\u0103 la pahar, l\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 caz\u0103 domol \u00een ap\u0103, \u0219i \u00eenghi\u021bi de c\u00e2teva ori din \u0219ip. Puse dup\u0103 aceasta la loc \u0219ipul, care ating\u00e2nd sc\u00e2ndura produse o ciocnitur\u0103 de speriat. Un moment, se opri \u00eenecat de aceast\u0103 impresie. Apoi lu\u0103 lampa \u0219i o puse pe firida ferestrii, care da \u00een gang; pe poart\u0103, pe paveaoa \u0219i pe zidul din potriv\u0103 al gangului se zugr\u0103vir\u0103 ni\u0219te bande late de-o lumin\u0103 cu prea pu\u021bin mai deas\u0103 dec\u00e2t o \u00eenchipuire.<\/p>\n

Zibal se a\u0219ez\u0103 iar pe prag \u00eentinz\u00e2ndu-\u0219i urechea la p\u00e2nd\u0103…<\/p>\n

Clopote \u00een deal… Toac\u0103 pentru \u00eenviere… Care va s\u0103 zic\u0103 a trecut de miezul nop\u021bii; ne apropiem de ziu\u0103… A! dac\u0103 ar trece \u0219i restul acestei lungi nop\u021bi ca jum\u0103tatea \u00eent\u00e2ia!<\/p>\n

…O trosnitur\u0103 de nisip strivit sub talp\u0103! Dar el e \u00een col\u021buni \u0219i nici n-a mi\u0219cat m\u0103car piciorul… A doua trosnitur\u0103… Mai multe… E desigur cineva afar\u0103, aci, foarte aproape. Leiba se scoal\u0103 ap\u0103s\u00e2ndu-\u0219i pieptul cu m\u00e2na \u0219i c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi un nod rebel ce i se ridic\u0103 \u00een g\u00e2t.<\/span><\/p>\n

…Sunt mai mul\u021bi oameni afar\u0103… \u0219i Gheorghe!…<\/p>\n

Da, el e; da, a b\u0103tut \u00een deal ceasul \u00cenvierii.<\/p>\n

Vorbesc \u00eencet:<\/p>\n

\u201c- Dac\u0103-\u021bi spun eu c\u0103 doarme. Am v\u0103zut c\u00e2nd a stins lumina.<\/p>\n

\u2013 Mai bine; prindem cuibul \u00eentreg.<\/p>\n

\u2013 Poarta o deschiz eu; \u00eei \u0219tiu me\u0219te\u0219ugul? S\u0103-i croim ferestruica… B\u00e2rna trece pe aici…”<\/p>\n

\u0218i se sim\u021bir\u0103 pip\u0103iturile cu care omul de afar\u0103 m\u0103sura distan\u021ba pe lemn…<\/p>\n

Un sfredel mare se aude roz\u00e2nd \u021bes\u0103turile uscate ale bl\u0103nii b\u0103tr\u00e2ne de stejar… Zibal are nevoie s\u0103 se rezeme: el se sprijine\u0219te \u00een palma st\u00e2ng\u0103 pe poart\u0103 \u0219i cu dreapta \u00ee\u0219i acopere ochii.<\/p>\n

Atunci, printr-un capri\u021biu neexplicabil al intimelor jocuri, se produse \u00een urechea omului din-n\u0103untru foarte tare \u0219i l\u0103murit:<\/p>\n

“Leiba! sose\u0219te dilijen\u021ba!”<\/p>\n

Era ne\u00eendoios glasul Surei… O cald\u0103 raz\u0103 de speran\u021b\u0103… un moment de fericire… este iar un vis!… Dar Leiba \u00ee\u0219i trage repede m\u00e2na st\u00e2ng\u0103: v\u00e2rful instrumentului, p\u0103trunz\u00e2nd de partea asta, l-a \u00een\u021bepat \u00een palm\u0103.<\/p>\n

A mai g\u00e2ndi la sc\u0103pare?… Absurd!<\/p>\n

\u00cen creierul care ardea, imaginea sfredelului lua ni\u0219te dimensii ne-mai-\u00eenchipuite. Unealta, \u00eenv\u00e2rtindu-se mereu, cre\u0219tea la infinit, \u0219i borta devenea tot mai mare \u0219i mai mare, a\u0219a de mare \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00eenc\u00e2t \u00een cadrul ei rotund, monstrul putea s-apar\u0103 \u00een picioare f\u0103r\u0103 s\u0103 se aplece. Ceea ce se petrecea \u00een acel creier ie\u0219ea din sfera g\u00e2ndirii umane: via\u021ba se ridicase la o treapt\u0103 de exaltare din care toate se vedeau, se auzeau, se pip\u0103iau enorme, de propor\u021bii haotice.<\/p>\n

…Lucrarea din afar\u0103 urmeaz\u0103 cu metoda \u0219i st\u0103ruin\u021b\u0103. Leiba a v\u0103zut acuma de patru ori la r\u00e2nd dintele r\u0103sucit de o\u021bel p\u0103trunz\u00e2nd \u00een partea lui \u0219i tr\u0103g\u00e2ndu-se \u00eenapoi afar\u0103.<\/p>\n

“Amu, adu herestreul…” zise Gheorghe.<\/p>\n

O limb\u0103 \u00eengust\u0103 de herastr\u0103u trece prin borta \u00eent\u00e2ia \u0219i \u00eencepe s\u0103 ron\u021b\u0103ie \u00een mi\u0219c\u0103ri dese \u0219i regulate… Planul era u\u0219or de \u00een\u021beles:\u00a0<\/span>patru borte \u00een patru unghiuri ale unui p\u0103trat; \u00eentre ele her\u0103str\u0103ul trage liniile; \u00een centrul p\u0103tratului s-a \u00eenfipt sfredelul mai dinainte; c\u00e2nd bucata va fi cu totul dezlipit\u0103 de trupul \u00eentreg al lemnului, se trage-afar\u0103; prin golul r\u0103mas, o m\u00e2n\u0103 puternic\u0103 se introduce, apuc\u0103 b\u00e2rna, o d\u0103 \u00eentr-o parte \u0219i… goii sunt la Leiba \u00een cas\u0103.<\/p>\n

\u0218i acela\u0219i sfredel, peste c\u00e2teva minute, are s\u0103 fie instrumentul casnei lui Zibal \u0219i a tutulor ai lui… Doi g\u00e2zi or s\u0103 \u021bin\u0103 victima r\u0103stignit\u0103 jos, \u0219i Gheorghe, cu c\u0103lc\u00e2iul pe p\u00e2ntecele ei, o s\u0103 v\u00e2re \u00eencet, ca \u00een blana de lemn moart\u0103, sfredelul \u00een osul viu al pieptului, ad\u00e2nc, mai ad\u00e2nc, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ating\u0103 inima, pe care s-o opreasc\u0103 din zv\u00e2cniturile-i nebune \u0219i s-o \u021bintuiasc\u0103 pe loc!<\/p>\n

O sudoare de moarte sc\u0103ld\u0103 tot trupul lui Zibal; omul se-nmuie din \u00eencheieturi \u0219i \u00eencet se l\u0103s\u0103 s\u0103 caz\u0103 \u00een genunchi, ca o vit\u0103 ce-\u0219i pleac\u0103 sub lovitura din urm\u0103 grumazul, p\u0103truns\u0103 ca de acuma ea \u00eens\u0103\u0219i trebuie s\u0103 se p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe ea \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n

“Da! s-o \u021bintuiasc\u0103 pe loc!\u2026 g\u00e2ndi el pierdut… da! s-o \u021bintuiasc\u0103 pe loc!”<\/p>\n

\u0218i r\u0103mase t\u00e2mp cu ochii holba\u021bi pe lumina de la fereastr\u0103… C\u00e2teva momente el stete astfel \u00eencremenit pe alt\u0103 lume, dar deodat\u0103:<\/p>\n

“Da, repet\u0103 el sur\u00e2z\u00e2nd cu o clipire fioroas\u0103; da! s-o \u021bintuiasc\u0103 pe loc!”<\/p>\n

Se petrecu atunci \u00een aceast\u0103 fiin\u021b\u0103 un fenomen ciudat, o complect\u0103 r\u0103sturnare; tremur\u0103tura lui se opri, abaterea disp\u0103ru \u0219i figura-i descompus\u0103 de-o at\u00e2t de \u00eendelungata criz\u0103, lu\u0103 o bizar\u0103 senin\u0103tate. El se ridic\u0103 drept, cu siguran\u021ba unui om s\u0103n\u0103tos \u0219i puternic, care merge la o \u021bint\u0103 lesne de ajuns.<\/p>\n

O linie \u00eentre cele dou\u0103 puncte superioare ale p\u0103tratului era pe sf\u00e2r\u0219ite. Leiba se apropie curios s\u0103 vaz\u0103 jocul uneltei. Sur\u00e2sul s\u0103u se caracteriza acum \u0219i mai tare. Mi\u0219c\u0103 din cap, ca \u0219i cum ar fi zis:<\/p>\n

“Mai am \u00eenc\u0103 vreme”.<\/p>\n

Her\u0103str\u0103ul roase cele din urm\u0103 fibre de l\u00e2ng\u0103 borta c\u0103tre care tinsese, \u0219i \u00eencepu lucrul \u00eentre bortele inferioare.<\/span><\/p>\n

“Mai sunt trei”, g\u00e2ndi Leiba, \u0219i cu precau\u021bia celui mai \u00eencercat v\u00e2n\u0103tor intr\u0103 bini\u0219or \u00een dughian\u0103. C\u0103ut\u0103 sub tarab\u0103, lu\u0103 ceva, ie\u0219i \u00eenapoi cu acela\u0219i tact; ascunz\u00e2nd obiectul ce-l \u021binea \u00een m\u00e2n\u0103, ca \u0219i cum se temea de indiscre\u021bia zidurilor, \u0219i se duse \u00een v\u00e2rful de\u0219telor la poart\u0103.<\/p>\n

Dar ceva grozav: lucrarea de afar\u0103 s-a oprit cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire… nu se mai simte nimic.<\/p>\n

“Ce-i asta?… S\u0103 fi plecat?… S-a dus?” fulgera prin mintea omului din\u0103untru. \u0218i la aceast\u0103 \u00eenchipuire, el \u00ee\u0219i mu\u0219c\u0103 buza de jos, cuprins de-o nepomenit\u0103 dezolare…<\/p>\n

“Haha!” fusese o ur\u00e2t\u0103 am\u0103gire: lucrarea \u00eencepe din nou, \u0219i el se pune a o urm\u0103ri cu b\u0103t\u0103ile de inim\u0103 a celui mai cald interes. Hot\u0103r\u00e2t, omul nostru era muncit de-o ne\u00een\u021beleas\u0103 dorin\u021b\u0103 de a vedea lucrul c\u00e2t mai degrab\u0103 sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n

“Mai iute! g\u00e2ndi Leiba cu ner\u0103bdare… mai iute!”<\/p>\n

Acum se auzeau iar clopotele \u00een deal.<\/p>\n

“Mai iute, bre, ne-apuc\u0103 ziua!” zise un glas de afar\u0103 \u00eemboldit parc\u0103 de voin\u021ba omului din\u0103untru.<\/p>\n

Lucr\u0103torul porni cu mult\u0103 activitate. \u00cenc\u0103 pu\u021bine mi\u0219c\u0103ri, \u0219i toate punctele p\u0103tratului sunt unite.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it!<\/p>\n

Sfredelul trage \u00eencetinel \u00een afar\u0103 bucata \u00een patru col\u021buri… O m\u00e2n\u0103 mare \u0219i v\u00e2njoas\u0103 intr\u0103… P\u00e2n\u0103 s\u0103 n-ating\u0103 \u00eenc\u0103 b\u00e2rna pe care o caut\u0103, se aud dou\u0103 r\u0103cnete, pe c\u00e2nd Zibal \u00eenf\u0103\u0219ur\u0103 cu putere c\u0103p\u0103t\u00e2iul liber al la\u021bului de butucul fix de la u\u0219a g\u00e2rliciului…<\/p>\n

La\u021bul, era ingenios combinat: o fr\u00e2nghie lung\u0103 legat\u0103 cu un c\u0103p\u0103t\u00e2i de butuc: la o lungime potrivit\u0103, pe locul unde era s\u0103 dispar\u0103 p\u0103tratul scobit, un ochi pe care Leiba \u00eel \u021binea deschis cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, \u00een timp ce cu m\u00e2na dreapt\u0103 \u021binea str\u00e2ns cel\u0103lalt c\u0103p\u0103t\u00e2i. La momentul cerut, Zibal dete drumul ochiului \u0219i apuc\u00e2nd repede cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile c\u0103p\u0103t\u00e2iul liber cu o smucitur\u0103 suprem\u0103 trase \u00een\u0103untru bra\u021bul \u00eentreg.<\/p>\n

…\u00centr-o clip\u0103 opera\u021bia fusese gata… Dou\u0103 r\u0103cnete o \u00eenso\u021bir\u0103, unul de pierzare, altul de triumf: m\u00e2na era “\u021bintuit\u0103 pe loc”.<\/span><\/p>\n

Se auzir\u0103 apoi pa\u0219i dep\u0103rt\u00e2ndu-se grabnic. Tovar\u0103\u0219ii lui Gheorghe p\u0103r\u0103seau lui Zibal prada prins\u0103 cu at\u00e2ta iste\u021bime.<\/p>\n

Jidanul se repezi \u00een dughian\u0103, lu\u0103 lampa \u0219i cu o \u00eenv\u00e2rtitur\u0103 sigur\u0103 ridic\u0103 fitilul sus de tot: lumina captiv\u0103 \u00eentre gratii ie\u0219i d-asupra vesel\u0103 \u0219i victorioas\u0103, red\u00e2nd via\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 formelor nebuloase din preajm\u0103-i.<\/p>\n

Zibal trecu cu lampa \u00een gang. T\u00e2lharul gemea greu; dup\u0103 \u00eencordarea bra\u021bului se vedea c\u0103 renun\u021base la o inutil\u0103 zbuciumare. M\u00e2na era umflat\u0103 \u0219i degetele \u00eencovoiate… p\u0103rea c\u0103 vrea s-apuce. Jidanul apropi\u0103 de ea lampa… – Un fior: frigurile se \u00eentorceau iar. – Aplec\u0103 lumina prea aproape, \u00eenc\u00e2t, tremur\u00e2nd, atinse m\u00e2na t\u00e2lharului cu sticla fierbinte: o crispa\u021bie violent\u0103 a degetelor se produse urmat\u0103 de un vaiet surd…<\/p>\n

La vederea acestui fenomen, Zibal tres\u0103ri… prin ochii lui sc\u0103p\u0103rase o inspira\u021bie excentric\u0103. \u00cencepu s\u0103 r\u00e2z\u0103 cu un hohot care zgudui bolta gangului \u0219i intr\u0103 repede \u00een dughian\u0103.<\/p>\n

Mijea de ziu\u0103.<\/p>\n

Sura se de\u0219tept\u0103 deodat\u0103… parc\u0103 auzise prin somn ni\u0219te r\u0103gete \u00eengrozitoare. Leiba nu era \u00een odaie. Toate cele din ajun \u00eei revenir\u0103 \u00een minte. Se petrecea ceva r\u0103u. S\u0103ri jos din pat \u0219i f\u0103cu lumin\u0103. Patul lui Leiba era nedesf\u0103cut. El nu se culcase deloc.<\/p>\n

Unde era?… Femeia \u00ee\u0219i arunc\u0103 ochii pe fereastr\u0103; pe dealul din fa\u021b\u0103 se plimb\u0103 un stol de lumini mici \u0219i vioaie; care se mi\u0219cau, s\u0103ltau, aci ascunz\u00e2ndu-se, aci ivindu-se iar\u0103\u0219i… Ie\u0219iau de la \u00eenviere. Sura deschise oleac\u0103 fereastra; atunci auzi gemete \u00eenfundate la poart\u0103. \u00cenfiorat\u0103, cobor\u00ee iute pe sc\u0103ricic\u0103. Gangul era luminat. Ie\u0219ind pe prag, femeia fu izbit\u0103 de o grozav\u0103 priveli\u0219te.<\/p>\n

Pe un scaun de lemn, cu coatele pe genunchi \u0219i cu barba rezemat\u0103 \u00een m\u00e2ini, sta Zibal. Ca un savant care, \u00een amestecul unor elemente, ar c\u0103uta s\u0103 prinz\u0103 un secret subtil al naturii ce de mult \u00eei scap\u0103 \u0219i-l nec\u0103je\u0219te, Zibal \u021bine ochii a\u021binti\u021bi asupra unui lucru sp\u00e2nzurat, negru \u0219i inform, sub care, pe un alt scaun, la o potrivit\u0103 \u00een\u0103l\u021bime, arde o f\u0103clie mare.<\/span><\/p>\n

Zibal prive\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 procesul de descompunere a m\u00e2inii ce desigur nu l-ar fi cru\u021bat pe d\u00e2nsul. – El n-auzise urletele de afar\u0103 ale nenorocitului: era acum prea interesant ce vedea ca s\u0103 mai auz\u0103. Zibal urm\u0103rise cu nesa\u021biu toate contorsiunile, toate crispa\u021biile stranii ale degetelor, apoi amor\u021beala cuprinz\u00e2ndu-le \u00eencet pe unul c\u00e2te unul – erau parc\u0103 labele unui g\u00e2ndac, care se zg\u00e2rcesc \u0219i se \u00eentind, se agit\u0103 \u00een mi\u0219c\u0103ri extravagante, tare, mai \u00eencet, \u00eencet de tot \u0219i apoi \u00een\u021bepenesc sub jocul unui copil crud.<\/p>\n

Era sf\u00e2r\u0219it. M\u00e2na cocea \u0219i se umfla \u00eencetinel f\u0103r\u0103 mi\u0219care.<\/p>\n

Sura dete un \u021bip\u0103t.<\/p>\n

“Leiba!”<\/p>\n

Zibal \u00eei f\u0103cu semn s\u0103 nu-l deranjeze… Un miros gras de carne ars\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndea \u00een gang; o f\u00e2\u0219iitur\u0103 se auzi \u0219i mici plesnituri.<\/p>\n

“Leiba! ce e?” repet\u0103 femeia.<\/p>\n

Se f\u0103cea ziu\u0103 bine… Sura se arunc\u0103 \u0219i trase b\u00e2rna. Poarta se deschise de perete t\u00e2r\u00e2nd trupul lui Gheorghe sp\u00e2nzurat de bra\u021bul drept. Mul\u021bimea s\u0103tenilor, to\u021bi cu f\u0103cliu\u021bele de Pa\u0219te aprinse, n\u0103v\u0103li \u00een\u0103untru.<\/p>\n

“Ce e? ce e?”<\/p>\n

\u00cendat\u0103 \u00een\u021beleser\u0103 ce fusese.<\/p>\n

Zibal, care st\u0103tuse p\u00e2n\u0103 aci nemi\u0219cat, se ridic\u0103 grav \u00een picioare. El \u00ee\u0219i f\u0103cu loc s\u0103 treac\u0103, d\u00e2nd cu lini\u0219te lumea la o parte.<\/p>\n

“Cum a fost pricina, jidane? \u00eentreab\u0103 unul.<\/p>\n

\u2013 Leiba Zibal, zise hangiul cu tonul \u00eenalt \u0219i cu un gest larg, merge la Ie\u0219i s\u0103 spun\u0103 rabinului c\u0103 Leiba Zibal nu-i jidan… Leiba Zibal este goi… pentru c\u0103 Leiba Zibal a aprins o f\u0103clie lui Christos!”<\/p>\n

\u0218i omul plec\u0103 \u00eencetinel spre r\u0103s\u0103rit la deal, ca un c\u0103l\u0103tor cuminte, care \u0219tie c\u0103 la un drum lung nu se porne\u0219te cu pasul pripit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leiba Zibal, hangiul de la Podeni, st\u0103 pe g\u00e2nduri la o mas\u0103 subt umbrarul de dinaintea dughenii, a\u0219tept\u00e2nd dilijen\u021ba, care trebuia s\u0103 fi sosit de mult; e o \u00eent\u00e2rziere de aproape un ceas. Este lung\u0103 \u0219i nu prea vesel\u0103 istoria vie\u021bii lui Zibal; dar a\u0219a cum e prins de friguri, tot e o petrecere pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[15],"class_list":["post-337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-ion-luca-caragiale-nuvele","tag-ion-luca-caragiale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=337"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/337\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":338,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/337\/revisions\/338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}