{"id":249,"date":"2019-08-05T15:34:46","date_gmt":"2019-08-05T13:34:46","guid":{"rendered":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/?p=249"},"modified":"2023-10-24T14:30:43","modified_gmt":"2023-10-24T12:30:43","slug":"aminitiri-dintr-o-calatorie-spre-pipirig","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/aminitiri-dintr-o-calatorie-spre-pipirig.html","title":{"rendered":"Aminitiri dintr-o c\u0103l\u0103torie. Spre Pipirig"},"content":{"rendered":"<p>Pe la dou\u0103 ceasuri dup\u0103-amiaz\u0103 ne luar\u0103m r\u0103mas bun de la Agapia \u0219i de la dasc\u0103lul Alecu, care ne \u00eenso\u021bise p\u00e2n\u0103 acum, \u0219i, pe acela\u0219i drum al Ar\u0219i\u021belor ne \u00eenturnar\u0103m la S\u0103cu, unde maser\u0103m peste noapte.<\/p>\n<p>A doua zi, \u00een rev\u0103rsatul zorilor, p\u0103r\u0103sir\u0103m S\u0103cul \u0219i, c\u0103l\u0103uzi\u021bi de un om de loc, t\u0103iar\u0103m de-a curmezi\u0219ul p\u0103durile pe o potec\u0103 de picior. Dup\u0103 c\u00e2teva ceasuri de un mers anevoios, ie\u0219ir\u0103m \u00een drumul mare al Pipirigului. La Dumesnicu ne oprir\u0103m spre a ne odihni pu\u021bin la un han a\u0219ezat pe \u0219osea, la ie\u0219irea din p\u0103durile S\u0103cului.<\/p>\n<p>Era duminic\u0103, \u0219i lumea, c\u00e2t\u0103 fusese \u0219i c\u00e2t\u0103 nu fusese la biseric\u0103, n\u0103v\u0103lise \u00een cr\u00e2\u0219m\u0103. \u00cen toate locurile, dar \u00een munte mai cu seam\u0103, cr\u00e2\u0219ma \u00ee\u0219i are, ca \u0219i biserica, zelo\u0219ii s\u0103i \u00eenchin\u0103tori. Vinul e \u00eenlocuit aici prin un rachiu prost, care arde \u0219i descompune trupul bietului muntean. Astfel, nu e greu deloc s\u0103 g\u0103se\u0219ti pricina pentru care oamenii, chiar de munte, sunt dec\u0103zu\u021bi fizice\u0219te \u0219i moralice\u0219te. Dac\u0103 mai adaugi, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, boalele lume\u0219ti, care, neoprite de nimeni, rod pe locuitorii mun\u021bilor, de la copil p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2n, apoi dai peste cei doi factori, \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de harnici, care l\u0103rgesc \u0219i populeaz\u0103 cimitirele rurale.<\/p>\n<p>De\u0219i politica \u00eemi e nesuferit\u0103, trebui totu\u0219i s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu ea \u00een drum, \u0219i \u00eenc\u0103 la Dumesnicu. Lini\u0219ti\u021bi, eu \u0219i tovar\u0103\u0219ul meu st\u0103team pe o banc\u0103 de lemn, st\u00e2mp\u0103r\u00e2ndu-ne setea cu ap\u0103 \u0219i zah\u0103r; \u0219i iar\u0103\u0219i lini\u0219tit m\u0103 g\u00e2ndeam poate cu c\u00e2t c\u0103milele sunt superioare omului, numai fiindc\u0103, \u00een nem\u0103rginitul lor p\u00e2ntece, \u00ee\u0219i pot \u00eengr\u0103m\u0103di apa trebuitoare pentru opt zile.<\/p>\n<p>\u0218i fiindc\u0103, \u00een mersul acestei c\u0103l\u0103torii, m\u0103 hot\u0103r\u00e2sem s\u0103 nu pun nici un fr\u00e2u vagabondului meu g\u00e2nd, apoi cine \u0219tie pe unde m-a\u0219 fi mai trezit, plec\u00e2nd de la c\u0103milele mele, dac\u0103 un mo\u0219neag lung \u0219i uscat, c-un pahar \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u0219i cu o sticl\u0103 de rachiu \u00een alta, nu s-ar fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se lege de mine.<\/p>\n<p>\u2014 De nu v-ar fi cu sup\u0103rare, domni\u0219orule, zise el apropiindu-se, parc\u0103 v-a\u0219 cunoa\u0219te; nu sunte\u021bi de la Piatra?<\/p>\n<p>\u2014 Tocmai cum e\u0219ti dumneata din satul dumitale. \u0218i-apoi \u00eentrebarea n-are sup\u0103rare; dar cum se face de m\u0103 cuno\u0219ti? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 la t\u00e2rg nu m-ai v\u0103zut cu opinci \u00een picioare \u0219i cu bocceaua-n spinare.<\/p>\n<p>\u2014 D-apoi cum s\u0103 nu v\u0103 cunosc pe d-ta \u0219i pe V\u0103leanu, de c\u00e2nd cu alegerea lui Constantin \u0218oarec ca dipotat la Bucure\u0219ti! De nu era\u021bi &#8216;neavoastr\u0103, cine \u0219tie pe ce ciocoi mai alegeam! D-zeu s\u0103 v\u0103 dea s\u0103n\u0103tate, c\u0103 ne-a\u021bi luminat; doar Constantin \u0218oarec \u00eei de-a no\u0219tri, doar cu noi \u0219-o petrecut&#8230;<\/p>\n<p>\u0218i fiindc\u0103 nu eram dispus s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b biografii la Dumesnicu, \u00eentrerupsei pe usc\u0103\u021bivul meu Plutarc, zic\u00e2ndu-i:<\/p>\n<p>\u2014 D-apoi \u00eenc\u0103 ce mai chef pe urm\u0103, mo\u0219ule, la Ion Mocanu!<br \/>\n\u2014 Ei, da! la N\u0103soi, r\u0103spunse el \u00eendrept\u00e2nd \u00eentruc\u00e2tva mitrica de botez a lui Mocanu, potrivit nasului cu care acesta era \u00eenzestrat de D-zeu; ba ce mai chef!&#8230; Apoi, d\u0103, dup\u0103 izb\u00e2nd\u0103 veselie, a\u0219a o l\u0103sat Cel-de-Sus. Da ia pofti\u021bi \u0219i-\u021bi cinsti c\u00e2te o \u021b\u00ee&#8217; de rapciu, zise el turn\u00e2nd \u00een pahar; \u00ee\u021bi hi osteni\u021bi.<\/p>\n<p>\u2014 Nu tocmai, mo\u0219ule; venim numai de la S\u0103cu ast\u0103zi \u0219i suntem mai mult \u00eenfierb\u00e2nta\u021bi dec\u00e2t osteni\u021bi; de aceea bem ap\u0103.<\/p>\n<p>\u2014 \u0218i rapciul r\u0103core\u0219te, domni\u0219orule, ia poftim!<br \/>\n\u2014 Dar \u0219i ame\u021be\u0219te, mo\u0219ule, zisei eu, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 scap de cinstea cu care eram amenin\u021bat&#8230;<\/p>\n<p>\u2014 Da, ia m\u0103 rog, f\u0103-ne hat\u00e2r, c\u0103 doar n-a hi un cap de \u021bar\u0103&#8230; \u0218i-mi \u00eentinse paharul p\u00e2n\u0103 sub nas. Nici o sc\u0103pare! Trebui deci s\u0103-mi moi buzele \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 infec\u021bie. Tovar\u0103\u0219ul meu, recrut \u00een asemenea treburi, \u0219i crez\u00e2nd c\u0103<\/p>\n<dl>\n<dd><i>Mitric\u0103, metric\u0103\u00a0<\/i>\u2014 registrul st\u0103rii civile.<\/dd>\n<\/dl>\n<p>hat\u00e2rul se m\u0103soar\u0103 cu paharul, dete rachiul de du\u0219c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een fund; dar \u00een schimb se o\u021ber\u00ee mai r\u0103u dec\u00e2t Hristos pe cruce; se vede c\u0103 rachiul de la Dumesnicu era mai otr\u0103vit dec\u00e2t o\u021betul de la Ierusalim.<\/p>\n<p>&#8220;A\u0219a mi se cuvine, cugetai eu. Trebuie s\u0103 faci politic\u0103 la Piatra, ca s\u0103 bei rachiu la Dumesnicu.&#8221;<\/p>\n<p>Tem\u00e2ndu-ne deci de o nou\u0103 cinstire, ne scular\u0103m \u0219i, dorind r\u0103mas bun mo\u0219neagului, plecar\u0103m.<\/p>\n<p>Soarele atingea meridiana \u0219i razele lui perpendiculare c\u0103deau ca ni\u0219te s\u0103ge\u021bi de foc peste capetele noastre f\u0103r\u0103 ad\u0103post. \u00cenaintea noastr\u0103 drumul se desf\u0103\u0219ura ca o p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 \u0219i lung\u0103&#8230; dar lung\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Cine-a zis c\u0103 ur\u00e2tul e lung ca drumul ar fi putut zice c\u0103 \u0219i drumul e lung ca ur\u00e2tul; \u0219i c\u00e2nd, mai cu seam\u0103, duci \u00een spate o co\u0219cogemite boccea \u0219i pe sf\u00e2ntul soare pe deasupra, f\u0103r\u0103 s\u0103 te po\u021bi scutura de el, o! atunci desigur c\u0103 ar fi mult mai nimerit s\u0103 zaci de boala ur\u00e2tului, dec\u00e2t s\u0103 te faci nemuritor, b\u0103t\u00e2nd drumul Pipirigului \u0219i b\u00e2nd rachiu la Dumesnicu&#8230;<\/p>\n<p>Tovar\u0103\u0219ul meu se \u00eenro\u0219ise ca o sfecl\u0103 \u0219i r\u0103sufla din greu ca un bou la jug.<\/p>\n<p>\u2014 M\u0103 rog, zise el deodat\u0103, foarte serios \u0219i oprindu-se \u00een drum, d-ta, care e\u0219ti me\u0219ter \u00eentr-o mul\u021bime de lucruri, n-ai putea s\u0103 faci un fel de schimb \u00eentre mine \u0219i boccea? a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 mai poarte \u0219i ea pe mine, nu numai eu pe d\u00e2nsa.<\/p>\n<p>\u2014 Nimic mai u\u0219or, numai dac\u0103 r\u00e2vne\u0219ti cu tot dinadinsul la gloria de boccea; dar, zisei eu, uit\u00e2ndu-m\u0103 lung la nasul lui, nu cumva, p\u00e2n\u0103 una-alta, ai schimbat nasul cu dasc\u0103lul Alecu? Ce-ai p\u0103\u021bit?<\/p>\n<p>\u0218i nasul lui era, \u00een adev\u0103r, grozav; mare de felul lui, nu se putuse \u00eendeajuns ad\u0103posti sub umbra \u00eengust\u0103 a chipiului \u0219i era deci ro\u0219 ca un ardei; iar pielea zv\u00e2ntat\u0103 de ar\u0219i\u021b\u0103 \u00eencepuse a i se scoroji; r\u0103mase, prin urmare, nedumerit de observa\u021bia mea \u0219i, \u00eengrijit, \u00eencepu a-\u0219i netezi nasul, c\u0103ut\u00e2nd parc\u0103 s\u0103 simt\u0103 cu m\u00e2na ceea ce nu putea s\u0103 vad\u0103 cu ochii.<\/p>\n<p>\u2014 Nu-i nimica, \u00eei zisei eu \u00een chip de m\u00e2ng\u00e2iere; peste pu\u021bin o s\u0103 ajungem la Ozana; acolo vei face o baie nasului t\u0103u \u0219i are s\u0103-\u0219i vie numaidec\u00e2t \u00een fire; greu \u00eens\u0103 va fi s\u0103 g\u0103se\u0219ti un loc \u00eendestul de ad\u00e2nc, unde s\u0103-l po\u021bi boteza \u00een \u00eentregime.<\/p>\n<p>\u2014 \u00ce\u021bi vine s\u0103 r\u00e2zi?&#8230;<br \/>\n\u2014 Ba nu, z\u0103u, adic\u0103 nu-\u021bi puteai lua un alt nas de drum? Eu, drept s\u0103-\u021bi spun, nu m-a\u0219 sim\u021bi \u00een stare s\u0103 duc, pe l\u00e2ng\u0103 bocceaua din spate, \u0219i o a\u0219a dihanie de nas.<\/p>\n<p>\u0218i cu de-acestea timpul trecea \u0219i drumul se scurta&#8230; Intrasem pe prundul Ozanei. Soarele pleca spre apus \u0219i pu\u021bin mai avea p\u00e2n\u0103 ce s\u0103 coboare dup\u0103 \u00eenaltele creste ale H\u0103l\u0103ucei.<\/p>\n<p>Prundi\u0219ul cr\u00e2\u0219ca sub opinci \u0219i umbrele noastre de\u0219irate ne \u00eenso\u021beau cu pa\u0219i largi \u0219i cu picioare lungi.<\/p>\n<p>Ozana luneca gr\u0103bit cu unde de aur curg\u0103tor pe l\u00e2ng\u0103 noi; verdele p\u0103durilor r\u0103s\u0103rea a\u0219a de fermec\u0103tor de sub str\u0103lucirea cu care-l poleiau cele din urm\u0103 raze ro\u0219ietice ale apusului, \u00eenc\u00e2t o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 hain\u0103 de lumin\u0103 se p\u0103rea aruncat\u0103 de o m\u00e2n\u0103 colosal\u0103 \u0219i nev\u0103zut\u0103 peste aceast\u0103 natur\u0103 numai mie iubit\u0103 \u0219i numai mie prieten\u0103.<\/p>\n<p>Totul era a\u0219a de \u00eenc\u00e2nt\u0103tor \u0219i eu eram at\u00e2t de trist! M\u0103 aflam atunci \u00een una din acele st\u0103ri suflete\u0219ti, care s-ar putea numi neutre, \u0219i din care e de ajuns s\u0103 faci un pas \u00eenainte sau \u00eenapoi, \u00een o parte sau \u00een alta, spre a te \u00een\u0103l\u021ba de pe p\u0103m\u00e2nt la cer sau a c\u0103dea din ceruri pe p\u0103m\u00e2nt. Nu m\u0103 bucurai \u00eens\u0103 mult timp de acest echilibru sufletesc, c\u0103ci un glas, ce m\u0103 striga din dep\u0103rtare, m\u0103 trezi.<\/p>\n<p>\u2014 Ei! jup\u00e2ne, ei! n-auzi, ia stai! stai o \u021b\u00e2r\u0103. \u00centorsei capul \u0219i, spre marea mea nedumerire, v\u0103zui un stol de fete \u0219i neveste, \u00eembr\u0103cate de s\u0103rb\u0103toare, care, ridic\u00e2ndu-se de pe malul p\u00e2r\u00e2ului \u0219i alerg\u00e2nd spre noi, ne f\u0103ceau semn cu m\u00e2inile s\u0103 ne oprim.<\/p>\n<p>\u2014 Dar asta ce-a mai fi, zisei eu mirat tovar\u0103\u0219ului meu; ia s\u0103 ne oprim. \u0218i, oprindu-ne, sosir\u0103 \u0219i ele buluc. Toate erau ro\u0219ii ca ni\u0219te bujori \u0219i suflau ca ni\u0219te foi \u00een mi\u0219care. C\u00e2t te-ai \u0219terge la ochi, fur\u0103m \u00eenchi\u0219i din toate p\u0103r\u021bile \u00eentr-un cerc de alti\u021be \u0219i de catrin\u021be; nici una \u00eens\u0103 nu \u00eencepu vorba; dar fiecare se uita cu un fel de ne\u00eencredere la noi.<\/p>\n<p>&#8220;Minunat! cugetai eu, uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00eemprejur. Un Apolone ca mine \u0219i un cerc de gra\u021bii ca acesta numai la Pipirig se poate g\u0103si.&#8221;<\/p>\n<p>\u2014 Ei, \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, ce ne-a\u021bi oprit \u00een drum; ave\u021bi s\u0103 ne \u00eentreba\u021bi de ceva?<\/p>\n<p>\u2014 Baaa&#8230; n-avem nimica de \u00eentrebat, zise una mai \u021ban\u021bo\u0219\u0103 dintre ele; da v-am chitit de departe c\u0103 ave\u021bi m\u0103run\u021bi\u0219uri de v\u00e2nzare.<\/p>\n<p>\u2014 C\u0103, adic\u0103, suntem coropcari, nu-i a\u0219a? Apoi n-a\u021bi chitit r\u0103u deloc, numai c\u00e2t, \u00een loc s\u0103 avem de v\u00e2ndut, avem de cump\u0103rat: trandafiri de pe la fete \u0219i mure de la neveste; \u0219i zic\u00e2nd aceasta, str\u00e2nsei u\u0219or cu dosul a dou\u0103 degete obrazul gr\u0103suliu \u0219i ro\u0219 al celei ce-mi vorbea. Cu o lovitur\u0103 u\u0219oar\u0103 ea-mi dete m\u00e2na jos \u0219i o rupse de fug\u0103, r\u00e2z\u00e2nd cu hohot. Celelalte o urmar\u0103 \u0219i, ca un stol de ra\u021be s\u0103lbatice speriate de v\u00e2n\u0103tor, zburar\u0103, \u00eempr\u0103\u0219tiindu-se, care \u00eencotro.<\/p>\n<p>St\u0103tui un minut spre a le privi cum fug \u0219i, de\u0219i nu-mi pl\u0103cu deloc chipul cum m\u0103 c\u00e2nt\u0103rise \u00een mintea lor ace\u0219ti judec\u0103tori \u00een catrin\u021be, de\u0219i m\u0103 v\u0103zui scobor\u00e2t la simpla treapt\u0103 de coropcar, totu\u0219i aceast\u0103 nea\u0219teptat\u0103 \u0219i hazlie \u00eent\u00e2mplare schimb\u0103 \u0219irul g\u00e2ndurilor mele \u0219i-mi aduse seninul \u00een suflet \u0219i pe fa\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Soarele se cobor\u00e2se acum sub orizont \u0219i umbrele nop\u021bii se ridicau fumeg\u00e2nd de prin ad\u00e2ncurile v\u0103ilor. Treptat, se stingea orice mi\u0219care \u0219i, cel mult dac\u0103 un greier de miri\u0219te, un sc\u00e2r\u021b\u00e2it de cump\u0103n\u0103 sau un l\u0103trat de c\u00e2ine mai tulbura ad\u00e2nca lini\u0219te a v\u0103zduhurilor cuprinse de amurg.<\/p>\n<p>Era tocmai s\u0103 ne abatem la cea dint\u00e2i cas\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, c\u00e2nd iat\u0103 c\u0103 ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 preotul din sat, care m\u0103 cuno\u0219tea.<\/p>\n<p>\u2014 Drum bun, ne zise el cam nedumerit; dar bine, de unde \u0219i-ncotro?<\/p>\n<p>\u2014 De unde vrei \u0219i-ncotro vrei, p\u0103rinte. Dar sfin\u021bia-ta?<\/p>\n<p>\u2014 Ia, prin popor cu de-ale darului; da n-o s\u0103 v\u0103 opri\u021bi nic\u0103ieri?<br \/>\n\u2014 Tocmai la aceasta ne g\u00e2ndeam \u0219i noi; suntem obosi\u021bi \u0219i fl\u0103m\u00e2nzi.<\/p>\n<p>\u2014 Dac\u0103-i a\u0219a, pofti\u021bi m\u0103 rog la mine \u0219i-om \u00eengriji de toate. Se \u00een\u021belege de la sine c\u0103, f\u0103r\u0103 multe marafeturi, primir\u0103m bucuro\u0219i invita\u021bia p\u0103rintelui Ionic\u0103 G\u0103leanu.<\/p>\n<p>Peste o jum\u0103tate de ceas, ne aflam deci \u00een gazd\u0103 la p\u0103rintele Ionic\u0103 din valea Pipirigului.<\/p>\n<p>Nu \u0219tiu pentru ce, st\u00e2nd \u00eentins pe un a\u0219ternut de iarb\u0103 proasp\u0103t cosit\u0103 \u0219i mirositoare \u0219i privind stelele, care \u00eencepeau a se aprinde \u00een seninul serii, m\u0103 str\u0103mutai cu mintea \u00een ni\u0219te timpuri vechi, dar vechi de tot: patriarhul Abraham trecea m\u0103re\u021b prin \u00eenchipuirea mea cu lunga lui barb\u0103 \u0219i cu sacrii lui perciuni; \u00eenfloritele v\u0103i biblice pline de soare se deschideau \u00eenainte-mi ca ni\u0219te guri de rai; iar \u00eentre \u00eendoiturile verzi ale dealurilor, turmele albe p\u0103\u0219teau \u00een larg iarba fraged\u0103 a colinelor. Pe \u00eengerii c\u0103l\u0103tori \u00eei vedeam iar\u0103\u0219i cum sosesc \u0219i bat la u\u0219a binecuv\u00e2ntat\u0103 a p\u0103rintelui evreilor; iar pe b\u0103tr\u00e2na Sarah mi-o \u00eenchipuiam umbl\u00e2nd \u0219i aprinz\u00e2nd focul pentru cina de sear\u0103&#8230;<\/p>\n<p>\u0218i cu toate acestea nu m\u0103 aflam dec\u00e2t \u00een nevoie\u0219a vale a Pipirigului, lipsit\u0103 de orice aureol\u0103 legendar\u0103, la p\u0103rintele Ionic\u0103, un preot mic \u0219i blond, f\u0103r\u0103 nici o asem\u0103nare cu fabulosul protop\u0103rinte al poporului lui Dumnezeu; la preoteasa sf.-sale, o femeie voinic\u0103 cu chip curat rom\u00e2nesc \u0219i care c\u0103p\u0103tase, f\u0103r\u0103 nici o binecuv\u00e2ntare, pe cei cinci copii ai s\u0103i zdraveni \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219i, \u0219i din care pe nici unul nu-i tr\u0103snise prin cap s\u0103-l jertfeasc\u0103 vicleniei lacome a vreunui Dumnezeu. Noi?&#8230; Noi mai pu\u021bin \u00eenc\u0103 sem\u0103n\u0103m cu \u00eengerii c\u0103l\u0103tori; eu, mai cu seam\u0103, m-a\u0219 fi sp\u00e2nzurat dac\u0103 cineva ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 m\u0103 ieie drept \u00eenger; \u0219i totu\u0219i \u00eenchipuirea mea voia cu orice pre\u021b s\u0103 \u00eensemne o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de unire \u00eentre m\u0103re\u021bia legendar\u0103 a trecutului \u0219i micimea schiload\u0103 a timpului de fa\u021b\u0103. \u0218i cine \u0219tie pe unde ar mai fi cutreierat g\u00e2ndul meu, dac\u0103 foamea, p\u00e2rdalnica de foame nu l-ar fi at\u00e2rnat greu spre p\u0103m\u00e2nt. P\u0103rintele Ionic\u0103 veni s\u0103 ne pofteasc\u0103 la mas\u0103. Ce pitoreasc\u0103 era masa p\u0103rintelui Ionic\u0103! \u00cen mijlocul unei mese rotunde de tei, cu trei picioare, st\u0103tea nemi\u0219cat\u0103 o mare m\u0103m\u0103lig\u0103 frumoas\u0103 ca aurul, din care aburii suri \u0219i fierbin\u021bi se ridicau drept \u00een sus, ca din jertfa lui Abel; iar \u00eemprejurul m\u0103m\u0103ligii, str\u0103chinile nou\u0103, sm\u0103l\u021buite cu albastru \u0219i ro\u0219, pline cu bor\u0219 de oaie \u0219i num\u0103rate pe c\u0103ciuli, st\u0103teau fiecare al\u0103turea cu c\u00e2te o lingur\u0103 alb\u0103 de lemn, de asemenea nou\u0103.<\/p>\n<p>\u2014 Binecuv\u00e2nteaz\u0103, p\u0103rinte, zisei eu, a\u0219ez\u00e2ndu-m\u0103 la mas\u0103.<br \/>\n\u2014 Binecuv\u00e2ntat\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Tat\u0103lui \u0219i a Fiului&#8230; \u0219i sf\u00e2r\u0219itul binecuv\u00e2nt\u0103rii, adic\u0103 Sf\u00e2ntul Duh, se pierdu \u00een g\u00e2tul ad\u00e2nc al p\u0103rintelui Ionic\u0103.<\/p>\n<p>Cu cruce, f\u0103r\u0103 cruce, \u00eencepur\u0103m a sorbi din bor\u0219ul fierbinte cu iu\u021beala potrivit\u0103 foamei fiec\u0103ruia dintre noi, ridic\u00e2nd spr\u00e2ncenele \u0219i \u00eencre\u021bind fruntea. N-aveam furculi\u021be \u0219i, prin urmare, c\u0103utam a da m\u0103m\u0103ligii forma cea mai nimerit\u0103 spre a luneca pe g\u00e2t. Sorbiturile \u0219i \u00eenghi\u021biturile se urmau cu o caden\u021b\u0103 regulat\u0103 \u0219i monoton\u0103. Eram s\u0103tui. Ne scular\u0103m de la mas\u0103: era \u0219i timpul, c\u0103ci pleoapele noastre de plumb ne c\u0103deau f\u0103r\u0103 voie peste ochi; s\u00e2ngele nostru lene\u0219 \u00eencepuse a circula greoi \u0219i somnul ne dobora la p\u0103m\u00e2nt&#8230;\u00a0<i>&#8220;Et misit soporem in Adamum.&#8221;<\/i>\u00a0<i>1<\/i><\/p>\n<p>At\u00e2ta numai c\u0103, la de\u0219teptare, nu era s\u0103 g\u0103sesc l\u00e2ng\u0103 mine o Ev\u0103 \u00een plus \u0219i o coast\u0103 \u00een minus.<\/p>\n<p>\u0218i, de\u0219i toat\u0103 casa p\u0103rintelui Ionic\u0103 \u00eemi era pus\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 cu toate pocl\u0103zile \u0219i l\u0103vicerile sale, m\u0103 hot\u0103r\u00e2i totu\u0219i s\u0103 dorm afar\u0103. Am c\u00e2teodat\u0103 porniri molatice de sibarit\u00a0; dec\u00e2t, aceste porniri \u00eemi vin, de regul\u0103, tocmai atunci c\u00e2nd le pot \u00eemp\u0103ca mai pu\u021bin&#8230;<\/p>\n<p>Astfel, \u00een locul a\u0219ternutului moale de foi de trandafir, m\u0103 mul\u021bumii cu o p\u0103tur\u0103 groas\u0103 de iarb\u0103 mirositoare, cosit\u0103 \u00een ajun; \u00eenlocuii stofa moale de Bitinia prin o alb\u0103 \u0219i curat\u0103 poclad\u0103 de l\u00e2n\u0103 \u021bigaie f\u0103cut\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i mama preoteasa; iar sub cap pusei o pern\u0103 v\u00e2rtoas\u0103 de l\u00e2n\u0103, cu horbot\u0103 pe margini \u0219i \u00eenf\u0103\u021bat\u0103 chiar atunci. M\u0103 \u00eenv\u0103lii cu alt\u0103 poclad\u0103 \u0219i, spre a-mi fi mai cald, aruncai pe deasupra cerul cu stelele. N-avui timp s\u0103 m\u0103 \u00eemb\u0103t de priveli\u0219tea m\u0103rea\u021b\u0103 a serii aceleia. Luna \u0219i stelele, care \u00eenotau \u00een negrele \u0219i dep\u0103rtatele ad\u00e2ncuri ale nem\u0103rginirii, m\u0103 priveau cu at\u00e2\u021bia ochi de foc cu gene de umbr\u0103&#8230; dar ce-mi p\u0103sa mie de toate acestea? Mie-mi era somn \u0219i adormii. Dormii dus. Noaptea trecu \u00eentr-o clip\u0103 de ochi.<\/p>\n<dl>\n<dd>\u0218i trimise somnul asupra lui Adam\u00a0<i>(lat.).<\/i>\u00a0S i b a r i t\u00a0<i><\/i>\u2014 persoan\u0103 care tr\u0103ie\u0219te \u00een lux, lene \u0219i desfr\u00e2u.<\/dd>\n<\/dl>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe la dou\u0103 ceasuri dup\u0103-amiaz\u0103 ne luar\u0103m r\u0103mas bun de la Agapia \u0219i de la dasc\u0103lul Alecu, care ne \u00eenso\u021bise p\u00e2n\u0103 acum, \u0219i, pe acela\u0219i drum al Ar\u0219i\u021belor ne \u00eenturnar\u0103m la S\u0103cu, unde maser\u0103m peste noapte. A doua zi, \u00een rev\u0103rsatul zorilor, p\u0103r\u0103sir\u0103m S\u0103cul \u0219i, c\u0103l\u0103uzi\u021bi de un om de loc, t\u0103iar\u0103m de-a curmezi\u0219ul p\u0103durile [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[13],"tags":[14],"class_list":["post-249","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-calistrat-hogas-pe-drumuri-de-munte-1912","tag-calistrat-hogas"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/249","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=249"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/249\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":250,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/249\/revisions\/250"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=249"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=249"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.dragos-serban.ro\/carti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=249"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}