Cântec de lup

| | Poezii

Eu nemaiavând cuvinte
Strig lupeşte către lună:
– Dă-mi copii să fiu părinte,
Dă-mi cinci litere împreună,
Laolaltă să le adun
Şi să scriu cu ele iarbă
Fericită sub alun.
Sub alun să-mi râd în barbă
De cât verde am născocit,
Bucuros nevoie mare de alunul înverzit
Cântec de privighetoare.

Strig lupeşte în luna plină:
– Dă-mi trei litere, mireasă,
Fată mare fără vină,
Să-ţi fac soţ, copii şi casă.
– Dă-mi cuvinte să le am
Şi dă-mi gură să le spun.
Dă-mi privighetori pe ram
Ca să-mi cânte în alun.
– Cum te cheamă, să te strig.
– Vine iarna, dă-mi cuvinte,
Fără litere mi-e frig,
Strig lupeşte fără minte.

scrisă prin 1996-1997

Dragos Serban

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător.