Am crescut, precum mulți din generația mea, cu viniluri și diafilme. Diafilmele se întâmplau rar, pentru că erau puține și le știam pe de rost. Asta am crezut multă vreme. Până când mi-am dat seama că adevăratul motiv era altul. Diafilmele au fost echivalentul tiktokului. Îmi amintesc nerăbdarea cu care roteam dispozitivul, mai departe, mai […]
Nu mai există poezie în mine. Doar explicații și reguli.
Acum 15 ani, cumpăram roșii cu 1 leu, pește cu 4 lei și verdeață cu 50 de bani. Prețuri din Piața Obor, vara lui 2009.
îl privesc în oglindă și nu îmi vine să cred că așa a făcut, că a împușcat tancuri când era tânăr; mă întreb dacă aș face același lucru
Deprinderea de a raționa într-un mod așezat, calm și ordonat cred că este primul - și poate fi unicul - obiectiv al educației.
Pentru prima oară în ultimii ani am răcit. Apoi am băut din greșeală o lingură de carmol, în loc de sirop de tuse.
Tot acest bombardament în care banca, statul, site-ul de știri, Facebook și eventual doamna de la butic vor ceva de la mine, vor informații de la mine despre mine, le va exploda în față. Deja se întâmplă iar unii sociologi sunt vădit tulburați că, Dumnezeule, sondajele electorale au început să dea greș.
Povestea ea cu pasiune cum fusese pe Drumul mătăsii, cum trecuse prin Mongolia pe motocicletă, bând lapte de iapă și odată o prinsese furtuna.
Toată ziua m-am întrebat ce m-a făcut să râd. Sau mai bine zis, de ce.
De aceea nu merg la bookfest. Sărbătoarea cărților mele e înapoi, mereu înapoi
Am doar focul ăsta păcătos care ne risipește sufletele uneori și din care ne lipim la loc mai la urmă
Corbii zburau, nicovala cădea, cuvintele erau rostite, doar fiul meu înțelegea.