O ipoteză aromână: Ţânţar, ţintivar, ţintigrad. Inti, tinti, tinti var.

| | Opinii

Dau de următoarea definiţie în DEX.

ȚÂNȚAR, țânțari, s. m. (La pl.) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică; (și la sg.) persoană care face parte din această populație.

Etimologie necunoscută.

Context: Aromânii stabiliți în orașele din Bulgaria, mai ales la Sofia, unde influenta colonie macedoromână a prosperat până la începutul secolului XX sunt cunoscuți sub numele de țințari, denumire sub care aromânii sunt cunoscuți în Serbia. Recensămantul bulgar din 1926 dădea următoarele cifre: 69.080 de români, 5.324 aromâni, 3.777 “cuțovlahi”, 1.551 “țânțari” (în total 79.728 de persoane). Divizându-i în diferite subramuri, sub diferite nume, care desemnează de fapt una și aceeași etnie, bulgarii au încercat să dilueze ca număr și mai mult elementul româno-vlah din această țară.

Răsfoiesc.

Întâmplător, pe birou am „Cântece de copii şi jocuri”, Bogdan Hoya, 1905. Face referire la Papahagi, în prefaţă, spunând că „socotesc că găsindu-se în notele mele destul material comparativ pentru cîntecele de copii daco-romîneşti, asămînarea lor cu cele macedonene nu mai poate fi atît de grea, îndată ce ultima colecţie a lui Papahagi ne comunică complect cîntecele macedonene” (se referă la volumele „Jocuri copilăreşti culese dela Românii din Macedonia”, apărut în 1883 şi „Meglenoromânii”, apărut în 1903).

La pagina 30 din colecţia lui Hoya avem secvenţa:

Inti tinti tinti var
Lele şulo lele var
Ieşi şi tu mai iute-afar.

Acelaşi lucru apare şi în „Meglenoromânii” lui Papahagi, în varianta: la tinţigar.

Mă întreb, o fi vreo legătură între ţânţar, tinţigar, tinti var?

M-am gândit la o primă ipoteză: numele unei aşezări. Cele mai cunoscute sunt, în Macedonia, Beala, Gopeş, Mulovişte. Nimic terminat în -gar sau -var. Dacă urmăresc varianta asta, singura legătură posibilă ar fi cu ungurescul varos – oraş. Nu, fals. Refac.

Ajung la slavonul grad. Caut în zece taburi deschise cu dicţionare. Aflu că tinti e sinonim cu cerneală, în croată şi maghiară. Tinti grad – oraşul cernelii. Şi îmi fuge mintea către celebrul Moscopole, oraş aromân aflat pe teritoriul Albaniei de azi, unde a apărut prima tipografie din Balcani.

Spre sfârșitul secolului XVIII orașul a evoluat mult datorită comerțului cu Germania, Veneția și Constantinopol, având mai multe manufacturi, în jur de 70 de biserici, bănci, o tipografie (o altă tipografie nu mai exista în Imperiul Otoman decât la Constantinopol)

În 1788 oraşul e distrus de Ali Paşa, iar cei 60.000 de locuitori ai metropolei se răspândesc spre Bulgaria, Serbia, România. E posibil, oare, să fi dus cu ei denumirea de oraş al cernelii, care să li se fi transformat apoi în etichetă?

Cele două versiuni tinti var si tinţigar să fie influenţe ale maghiarei (var, oraş) la Braşov (cartea lui Hoya) şi ale slavonei (grad) în sud?

tintivar-tantar-tintar

A doua ipoteză este legată de cifra cinci / ţinţi. Dar…

În fine, cea de a treia ipoteză vine de la Kogălniceanu, care leagă numele de familia romană Cinciani (conform prof. Stoica Lascu, „De la populaţia romanizată la vlahi/aromâni/români balcanici”, 2005)

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.