Plumbuita rău famată

| | Ce scriu, Poezii

Mai sus de Plumbuita sunt niște străzi
unde un taximetrist mi-a spus mai demult
că „nu e bine să intru” –
și am intrat.

Mai sus de Plumbuita am găsit niște case
de-a lungul străzilor
unde nu e bine să intri;

case cu pomi și garduri de nuiele,
cu măceși și muri,
cu sălcii,
cu aer curat,
cu asfalt proaspăt,
cu aer curat,
cu Nicu vânzând hărți la semafor,

cu ciori și pescăruși
deasupra Colentinei care curge încet
și cu care am stat de vorbă mai demult,
cu liniște,
cu ale noastre,
cu liniște.

Mai sus de Plumbuita
este ultima liniște din București
și cred că de aia taximetristul
spunea de cartier că-i rău famat,
să nu intre veneticii în el,
să-i spurce liniștea
și să ajungă până la urmă
ca Vama Veche.

Doar eu, un taximetrist, un bișnițar și câțiva șuți mai știm secretul.

Mai sus de Plumbuita sunt niște străzi
unde e foarte periculos să intri.

sub nicio formă Chirilă nu trebuie să citească asta!

Textul face parte din volumul: MAHALA

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.