Morţile de altădată

| | Ce scriu, Poezii

îmi amintesc de morţile trecute, de parcă ieri eu fost.

iată, aici am închis ochii şi m-am culcat în zăpadă.
dincolo, cu ochii deschişi, m-am scufundat în abis,
în ape reci şi limpezi, pe care le-am tras adânc
în piept, ca un astmatic aerul de munte.

acolo, pe deal, am stat întins pe iarbă
cu trei săgeţi înfipte în spate şi-n mână o batistă
de dantelă, dăruită de nu mai ştiu ce fată.

mi le-amintesc pe toate, de parcă ieri au fost,
nu ştiu prin ce mister, nu ştiu de ce, nu ştiu de când.
am fost aici, acolo şi dincolo, am fost atunci şi sunt acum.

am fost când mort prea tânăr, când bătrân,
când călător, când pustnic, când înrădăcinat de-un neam.
am fost în toţi şi peste toate am umblat cu paşii
murind din când în când, născându-mă din nou şi
luându-mi drumul iar, de unde am rămas, de unde am murit.

poate de aia îmi amintesc doar morţile, că vieţile n-au sens.
tot ce trebuie să ştiu e unde am murit, ca să mă nasc din nou,
s-ajung acolo, cum oi ajunge, şi să merg mai departe.

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.