M-a pus naiba să mă înscriu într-un partid

| | Opinii

Acum două luni, am făcut-o şi pe asta. Am intrat într-un partid. Mai precis, în sediul său, că legitimaţie nu am nici acum şi nici nu am făcut, practic, politică, adică scopul pentru care am semnat adeziunea. Nu am făcut politică pentru că nu m-a sunat nimeni.

Întreb şi eu, curios, aşa o fi în toate partidele? Că nu ştiu, nu mi s-a mai întâmplat. Dar să vă povestesc.

Pe la jumătatea lui mai mă hotărăsc să rup pisica în două şi să fac una nefăcută. Într-un cor de exclamaţii vădind stupefacţie (vocile apropiaţilor), am anunţat că intru în politică, cu scopul declarat de a face ceva. Şi nu oriunde, ci într-una dintre cele trei mari formaţiuni politice din acest moment.

Motivul? Să fac treabă. Să învăţ de fapt ce înseamnă politica, iar apoi să încerc să devin unul din cei 15.000 de specialişti din vremea CDR-ului. Nu mă interesează funcţii, rămân acelaşi duşman declarat al sistemului bugetar şi nu aş accepta un post la vreun minister nici dacă mi-aţi da jdemii de euro pe lună şi m-aţi lega cu lanţuri de fotoliu. Scopul meu este să contribui, ca tehnician, la strategiile partidului respectiv în privinţa agriculturii.

Am intrat timid în sediul de partid, filiala de sector. În sediu, trei oameni. Un domn, o doamnă şi un al treilea domn pe care nu l-am văzut, dar a cărui voce am auzit-o dintr-o cameră alăturată, înjurând copios nişte cabluri. Nici acum nu ştiu dacă era politician, electrician sau politican electrician.

La vederea mea, doamna schiţează un gest de ruşine ducându-şi mâna la gură, şi îi face semn domnului care spurcase cablurile electrice că mai e cineva acolo. Îi zic că vreau să completez o adeziune. Primesc formularul şi îl completez la o masă. Sincer, după câte date am oferit acolo, eram convins că cineva mă va suna a doua zi. Aiurea. Dau formularul doamnei, doamna îmi zice să revin peste două săptămâni să îmi iau legitimaţia. Întreb dacă asta e tot, îmi zice că tot şi îmi face semnul acela muncitoresc, cu pumnul ridicat: Bine aţi venit!

Bine am venit, zic, şi ies. Mă întorc peste două săptămâni, nu mai era doamna, doar domnul. Îmi zice să revin peste alte două săptămâni, că se schimbă formatul de legitimaţii. No, bine, zic, mă sunaţi dumneavoastră când e, şi ajung negreşit.

Vă sun, spune convins domnul. Nu m-au mai sunat de atunci. Nici nu ştiu ce să cred. Sunt membru de partid deja? Sau doar pifan?

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.