Iana şi turcul – Anica şi Osman, o parelelă folclorică bulgaro-română

| | Opinii

„Iana şi turcul” este un cântec popular din Bulgaria, care evocă patimile unei fete ce a fost răpită de un turc şi urmează să fie dusă într-un harem şi obligată să îşi schimbe credinţa.

Bulgară
(chirilic)

Яна Tурчин лагала
Яна Tурчин лагала
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе

Bulgară
(transliterat)

Iana Turcin lagala
Iana Turcin lagala
Gui gui gugute
gukai dumai galabe

Română
(traducere şi adaptare)

Iana şade lâng-un turc,
Iana şade lâng-un turc,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea

На шега го лагала
На шега го лагала
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
Na şega go lagala
Na şega go lagala
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
Şade lângă el glumind,
Şade lângă el glumind,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea
Турчин Яна турчеше
Турчин Яна турчеше
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
Turcin Jana dumaşe
Turcin Jana dumaşe
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
Turcul vrea să mi-o turcească,
Turcul vrea să mi-o răpească.
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea
Ајде Яно, да идемо
Ајде Яно, да идемо
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
Aide Iano da idem
Aide Iano da idem
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
Haide, Iano, ca să mergem,
Haide, Iano, ca să mergem,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea
В моите бели сараи
В моите бели сараи
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
V moite beli sarai
V moite beli sarai
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
La palatul de cleştar,
La palatul de cleştar,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea
Яна Турчин думаше
Яна Турчин думаше
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
Iana Turcin dumaşe
Iana Turcin dumaşe
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
Iana plânge şi suspină,
Iana plânge şi suspină,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea
Ајде Яно, да идем
Ајде Яно, да идем
Гуй гуй гугуди
Гукай, думай, галабе
Aide Iano da idem
Aide Iano da idem
Gui gui gugute
gukai dumai galabe
Haide, Iano, ca să mergem,
Haide, Iano, ca să mergem,
Cântă, cântă, turturică,
Hai grăieşte, turturea

Bulgarii, la fel ca toate popoarele din Balcani, şi-au exprimat prin folclor această temă (durerea, revolta) născută din pricina nenorocirilor petrecute de-a lungul secolelor în care ţara s-a aflat sub ocupaţia Imperiului Otoman.

O variantă a cântecului bulgăresc „Iana şi turcul” s-a păstrat şi la noi, în Dobrogea.

Foaie verde viorea, inimioara mea
Anica pânză ghilea, inimioara mea, draga mea
Osman sta şi mi-o privea, inimioara mea
Şi din gură aşa-i zâcea, inimioara mea, draga mea

Mergi, Anico, după mine, inimioara mea
Nu merg, Osman, după tine, inimioara mea, draga mea
Dacă vrei să-ţi fiu mireasă, inimioara mea
Vin’ şi mă cere de-acasă, inimioara mea, draga mea

Floricică de zambilă, inimioara mea
Oi veni, dragă copilă, inimioara mea, draga mea
Te-oi lua, mândruţă-n casă, inimioara mea
Şi-am să te gătesc mireasă, inimioara mea, draga mea
Şi-am să te gătesc mireasă, inimioara mea, draga mea…

Aceleaşi dureri, aceeaşi mitologie, la nord şi la sud de Dunăre

Şi la aromâni există un cântec similar, nu am reuşit să găsesc nimic pe youtube. I-am descoperit versurile în „Poezia lirică populară” a lui Tache Papahagi, pag. 325 (editura pentru literatură, 1967)

Ună feată limpidă
din munte si-aleapidă.
Trâşi în vale, la părnare,
‘şi-astăl’e doi Turţi n cale:
un năpoi-l’i, un năinte –
si chiru feata di minte.
– Daţ-vă, Turţi, la’nă parte,
Că n’i-u calea mult diparte!
Daţ-vă, Turţi, daţ-vă câni! –
ni-hiu criştină, hiţ pângâ’ni…
O-lele! mârata feată,
di doi turţi fu bâşeată,
di doi Turţi fu bâşeată,
di si-află înfărmăcată!

(traducere T. Papahagi)
O fată strălucitoare
coboară de la munte.
Tocmai în vale, la ilice,
întâmpină doi turci în cale:
Unul în urmă-i, altul înainte –
fata se zăpăci.
– Daţi-vă, turcilor, la o parte,
că mi-e calea prea departe;
Daţi=vă, turcilor, daţi-vă, câinilor –
Sunt creştină, sunteţi păgâni…
Vai! Sărmana fată,
de doi turci fu sărutată!
de doi turci fu sărutată,
Încât se otrăvi.

Stiliana Milkova pomeneşte şi ea despre tema turcilor cotropitori într-o lucrare despre locul femeii în mitologia populară bulgărească.

„The lawlessness of the Ottoman rule and the numerous atrocities committed by the Turks inspired a set of folk songs and legends, narratives of forceful conversion, abduction, rape, and manslaughter. Perhaps the most harrowing Bulgarian folk song, “Mountaineer Iovo” (Balkandzhi Iovo), tells of Iovo who refuses to surrender his beautiful sister Iana to the Turkish faith.”

Tot din articolul Stylianei Milkova am aflat nu doar că lirica populară românească împărtăşeşte aceeaşi temă legată de ocupaţia otomană, dar şi că mitologia este similară. Fata răpită de zmeu (zmeiova bulka), dansul ielelor (vila/vile, cu variantele samodiva şi diva), inclusiv nevasta zidită (Ana lui Manole) – Vgradena Neviasta.

În imagine, bulgari din Munţii Rodopi, de pe valea Ardei.

bulgari-etnici-turci

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.