Mesaj de Crăciun: Crin Antonescu ne doreşte să fim protejaţi de „sfântul Cristian”

| | Opinii

„Astăzi, în zi de sărbătoare, le doresc din suflet un sincer LA MULȚI ANI tuturor celor care își sărbătoresc onomastica. Sfântul Cristian să vă ocrotească pretutindeni. Multă sănătate, fericire, împliniri și realizări pe toate planurile! Pace și liniște alături de cei dragi!” – Crin Antonescu, 25 decembrie 2012

Nu ştim la care sfânt s-a referit domnul Antonescu, dar nu avem decât două variante. Oricum am lua-o, ceva nu se leagă.

Pentru posteritate:

crin-antonescu-sfantul-cristian

Ce o fi fost în mintea celui care are în grijă pagina lui Crin Antonescu pe facebook? De Crăciun, creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus. La ce sfânt s-o fi gândit? Catolic sau ortodox?

Probabil nu s-a gândit la nimic. Cineva l-a tras de mânecă douăzeci de minute mai târziu, când mesajul a dispărut cu tot cu comentarii. Oana Dobre a remarcat prima gogomănia.

Dar să îl lăsăm pe domnul Antonescu să doarmă şi, dacă tot suntem la capitolul Cristian, să aflăm următoarele:

La catolici: 12 noiembrie

Catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Cristian pe 12 noiembrie. Potrivit paginii Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, Sfântul Cristian a făcut parte dintr-o misiune de călugări camaldulezi, chemaţi de regele Boleslau să participe la activitatea de încreştinare a Poloniei. Misiunea era formată din doi italieni, Benedict şi Ioan, şi doi polonezi, Isac şi Matei; Cristian era un polonez primit între ei şi însărcinat să pregătească mâncarea. Toţi locuiau într-un schit, nu departe de Gniezno, pe malul Râului Warta. Într-o noapte, o bandă de tâlhari a atacat schitul şi i-a masacrat pe cei doi călugări italieni şi pe cei doi polonezi; bucătarul Cristian s-a apărat cu un baston, dar a fost răpus şi el. Aflând despre cele întâmplate, episcopul de Poznan a venit acolo şi a dispus ca trupurile celor patru călugări camaldulezi să fie înmormântate în biserică, iar al lui Cristian, în interiorul schitului. S-a considerat că sfinţenia sa a fost mai puţin eroică decât a tovarăşilor săi, deoarece a încercat să se apere. Asasinii au fost prinşi şi condamnaţi la moarte, dar regele Boleslau a comutat sentinţa, hotărând să fie puşi în lanţuri, legaţi de mormintele victimelor şi lăsaţi acolo până ce vor muri. Dar, printr-o minune, victimele au dovedit că i-au iertat: lanţurile s-au rupt de la sine şi au căzut. Tâlharii, recunoscându-şi vina şi cerând în public iertare, au fost primiţi în mănăstire ca servitori.

Schitul de pe Warta a devenit un loc de pelerinaj renumit şi cei cinci fraţi camaldulezi sunt sărbătoriţi ca sfinţi în ziua de 12 noiembrie, în toată Polonia.

La ortodocşi: 24 iulie

Biserica Ortodoxă Română (BOR) o prăznuieşte pe 24 iulie pe Sfânta Muceniţă Hristina (Cristina). Potrivit BOR, Sfânta Hristina a trăit în cetatea Tyr, în timpul împăratului Septimiu Sever, fiind fiica unui general roman cu numele Urbanus. Acela îşi dorea ca fiica lui să fie slujitoare a idolilor păgâni veneraţi de romani şi pentru a o ţine departe de tentaţiile unei vieţi agitate în mijlocul cetăţii, i-a dăruit Hristinei drept locuinţă un turn al palatului său. I-a lăsat numeroase slujnice drept ajutor şi ca însoţitori ai vieţii sale i-a lăsat idolii din aur şi argint la care se închinau romanii. Tânăra, însă, aflând despre Hristos şi pricepând că idolii sunt făpturi de mâini omeneşti, i-a sfărâmat şi le-a trimis pe slujnice pe la săraci cu câte un dar, fragmente din preţioasele odoare ale tatălui sau. Aflând de faptele Hristinei, Urbanus s-a înfuriat peste măsura şi a supus-o pe fecioară unor grele chinuri, aruncându-o apoi în temniţă. Hristina a fost dusă la judecată de dregătorul cetăţii, Dion, în faţa căruia a mărturisit credinţa în Hristos. Pentru această mărturisire, Hristina a fost supusă din nou la multe chinuri. Un nou interogatoriu înaintea unui nou dregător, Iulian, va aduce Hristinei osânda finală: a fost ucisă cu suliţele de către soldaţii romani, dupa ce a fost chinuită din nou.

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.