Capra veșinului – poezie în grai bănățean

| | Literatură

L-am descoperit întâmplător pe poetul și epigramistul Sorin Olariu ascultând amuzat Capra veșinului, numită de autor „poezie în grai bănățean”. Atât versurile cât și vocea dumisale mi s-au părut savuroase!

)

Și nu este singura! Are o întreagă colecție de „poezii în grai bănățean” pe blogul său, care merită răsfoit, sau pe contul său youtube.

O nevastă ca la carce

Primu meu bărbat cu acce, unu nalt şî cu ocheţ,
O murit dă gălbinare c-o mâncat nişce bureţ.
D-aia, Dumezău să-l ierce, că bărbatu-miu, Petrică,
M-o lăsat cu-o casă mare şî cu o măşână mică.

P-ălalaltu, ăl d-al doilea, după ăla cu ocheţî,
L-am găsât, colo, pân tufe, baş când culejeam bureţî.
Şe bărbat o fost şî ăsta şî şe fire-avea, zăludă,
M-o adus atunşi acasă, cu biţâcla lui, pă rudă!

Da’ năcaz, că dup-o lună, îl găsârăm jios pă şanţu
Unge sta cu limba scoasă că s-o spânzurat cu lanţu.
Dumezău să-i de iertare, lu bărbatu-al doilea, Moane:
M-o lasat şî el în bancă şapcezăşi dă milioane!

Ăl d-al treilea, Doamne iartă-l! o fost unu Hansi, neamţu,
Care l-o-ajiutat pă Moane să să spânzure cu lanţu.
Şe păcat că bietu Hansi dup-un an ş-o săptămână
O murit şî el cu zâle, c-o beut lichid dă frână.

M-o lăsat ca moşcenire dăuăzăşi dă mii dă mărşi,
O căbană la Trii Ape ş-o afaşere cu bărşi.
Ălalaltu, după Hansi, îi şoferu nostru Vidu;
Cred că aţ ghişit cu toţî: ăl care m-o dat lichidu.

Autor: Sorin Olariu – continuarea pe http://olariusorin.blogspot.ro

)

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.