Bună seara, iubita mea

| | Ce scriu, Proza

Bună seara, iubita mea.

Aceasta este o scrisoare de dragoste.

Nu a trecut mult timp de când dragonul a răsuflat din nou iar eu am plecat să îl întâlnesc în străvechea Ledeea. Am stat pe pietrele lumii noi ridicate din ruinele lumii vechi și l-am așteptat în anul 7092 până în cea de a 40-a zi. Al șaselea turn era stins și lumina părea că se prăbușise în mine.

Dragonul a răsuflat astăzi din nou iar Ledeea era mai săracă, mai rece și mai bătrână cu douăzeci de ani. Ledeea era sărăcită de un om, de cel mai important om era sărăcită.

Ledeenii își văd de viețile lor, recoltele sunt astăzi bogate și copiii se joacă fericiți acolo unde am stat și am plâns.

Drumul e mai scurt sau picioarele mele mai lungi? Sau poate că timpul Ledeei a îmbătrânit și el, curge azi cu greu iar eu am timp să îi străbat întregul ținut cât ai clipi. Doar doi pași am făcut din minele de plumb până la al șaselea turn. Doi pași, cât altădată douăzeci.

Voiam să îți spun, iubita mea, că totul e bine. Dragonul răsuflă cald și Ledeea e fericită în jurul meu. Doar eu aștept și timpul parcă îmbătrânește și nu mai vrea să treacă.

Te sărut.

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.