Alegeri 2009. Eu cu cine votez, si de ce

| | Opinii

eu-cu-cine-votez

Bun, cati au mai ramas? Candidati, zic. Aha, doispe. Sa ii luam pe rand. Eu imi iau o cafea si voi o bere rece, sa stam si sa analizam.

Pe care il luam primul? Mircea Geoana. Domnule, am si eu un fix. Nu pot sa sufar comunistii. Nu ca as avea ceva personal cu domnul Geoana, dar vine de la PSD, unde predomina culoarea rosie. Mie imi da fiori. Altii spun ca ar fi prostanac, eu nu stiu, nu am dovezi. Imi ajunge ca este candidatul comunistilor.

Peste Constantin Rotaru, candidatul si presedintele Partidului Alianta Socialista, trec la fel de repede si din acelasi motiv.

Crin Antonescu. Omul asta are mai multe calitati. In primul rand, e suficient de tanar incat sa nu fie patat de colaborare cu Securitatea. In al doilea rand, din 1990 pana azi a fost membru al aceluiasi partid: Liberal. Este, asadar, consecvent si nu traseist, precum multi altii. Nu in ultimul rand, programul sau economic enumera masuri precum scaderea TVA si reducerea impozitarii, masuri menite sa incurajeze consumul. O alta idee liberala care se regaseste pe lista sa, si pe care o sustin, este eliminarea ultimilor colosi industriali controlati de stat. Are insa si un pacat: in loc sa puna accent pe promovarea acestor masuri, adica sa fie constructiv, campania lui Crin Antonescu se bazeaza pe principiul “hai sa il facem pe Traian Basescu”. (later edit: ma bucur sa observ ca opinia mea este impartasita si de Alex Mihaileanu)

Si ajungem la Traian Basescu. Sunt multe de spus despre actualul presedinte. In primul rand, e cam singurul care a condamnat oficial comunismul, desi la randul sau a facut parte din sistem. A lasat impresia ca lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, desi a fost implicat el insusi in scandaluri de coruptie (dosarul Flota, casa din Mihaileanu). Este gafeur, defect de care au profitat toti adversarii sai.

Traian Basescu mai are insa o calitate, care i-a adus multi sustinatori: este atacat furibund, prin orice mijloace. Incepand cu televiziunile si ziarele controlate de Intact si Grup RC (antenele si-au capatat deja o eticheta din asta), mergand pana la campanii intortocheate precum Omar Hayssam. Este evident faptul ca cineva isi foloseste toate resursele pentru a dezgropa informatii, pentru a le rastalmaci, pentru a manipula, doar in scopul de a il inlatura de la putere.

Acest lucru se vede si in sondaje, unde Traian Basescu a scazut foarte mult. Multi s-au lasat manipulati, mai ales segmentul slab educat, cei care isi petrec viata in fata televizoarelor (repeta-le oamenilor ca sunt caini si vor incepe sa latre). Eu insa ma intreb ce interese se afla in spatele celor care il doresc plecat pe Traian Basescu, de unde au atatia bani pentru pompat in campanii si ce urmaresc de fapt. Asadar, din acest punct de vedere, il sustin pe Traian Basescu. Il sustin, dar nu il voi vota.

Sorin Oprescu. Despre el am mai scris aici si nu mai e nimic de spus. Un candidat fara program, fara viziune.

Remus Cernea. Non-conformistul, tanara speranta, viitorul. Asa este vazut de catre multi tineri. Pe mine nu m-a convins dintr-un singur motiv: nu imi place sa fiu luat de prost. Remus Cernea minte, spune ca isi va da foc in fata televiziunii (stiind ca asta atrage camerele de luat vederi) iar apoi da foc unei momai. Nu are niciun program pentru tara, decat idei fixe: separarea bisericii de stat. Nu asa se face treaba.

In plus, eu inteleg ca isi promoveaza tocmai aceasta imagine de non-conformist. La randul meu am fost un pletos fan al Tiamat, Pyogenesis si al multor formatii de doom-gothic metal, deci nu am nimic cu el, dar asta nu inseamna ca ma duc la clienti in geaca de piele si cu bratara cu tinte la mana. Este o forma de respect pentru ceilalti, nu apari in public in tricou cu Pink Floyd atunci cand vrei sa ajungi presedinte. Macar daca venea cu un tricou vesel, avea un impact mai puternic.

Ninel Potirca, un yankeu la curtea regelui Arthur. Asta pentru ca ocupa inalta si onorabila functie de consilier la curtea regelui Cioaba. Nu comentez mai mult, este vizibil faptul ca a candidat doar ca se laude pe viitor, la sprituri: “Era sa ajung presidinte

Corneliu Vadim Tudor. Presedintele Partidului Romania Mare, iscusit gazetar, pamfletar cu pana (uneori prea) ascutita, politician abil. Sare calul de multe ori. Personal cred ca nu isi doreste nici el sa fie ales presedinte, traim vremuri prea tulburi incat un om cu idealurile sale sa ajunga in fruntea unei tari. Desi este matematic imposibil, in situatia in care Vadim ar ajunge la putere ar fi inlaturat in secunda doi de forte mai mari decat putem banui.

Eduard Manole, om de afaceri. Ovidiu Iane. Candidat al Partidului Ecologist Roman. Ion Coja, profesor nationalist. Nu le cunosc trecutul, nici prezentul, nu stiu de ce au candidat, pot doar sa banuiesc. Imagine, publicitate, idealuri desarte.

Kelemen Hunor. Candidatul UDMR. Fost rocker (ca mine si ca Cernea), sportiv (hochei, adica fotbalul din secuime) si, tot ca mine, absolvent de Agronomie (USAMV Cluj). Coincidentele nu se opresc aici. Am fost placut surprins sa aflu ca si Kelemen Hunor a terminat Agronomia ca sa lucreze apoi in presa :)

Kelemen Hunor este sincer, ca si partidul din partea caruia candideaza. Au si ungurii o idee fixa: autonomia locala. Sunt sigur ca, asa cum multi romani viseaza la Romania Mare, exista si multi unguri care viseaza Ungaria Mare. Ma indoiesc sincer ca aceste doua proiecte, antagonice de altfel, mai pot fi fezabile azi. Asadar calea este una de mijloc. Asta, in privinta autonomiei.

In privinta programului economic, si Kelemen Hunor sustine reducerea cotei unice de impozitare de 16% la 14% si reducerea TVA de la 19 la 15%. Pe placul meu.

Si, in fine, sa ne gandim ce ar insemna pe plan extern un presedinte de etnie maghiara. Stiu, vor exista voci care sa strige “tradare!”, “vor lua Ardealul!”. Nu cred ca se va intampla asta, cred insa ca intr-un final se va intampla blestemata aia de descentralizare cu care suntem amenintati de atata vreme, dar care nu exista. Cred ca relatiile dintre Romania si Ungaria vor ajunge la un nivel fara precedent, referindu-ma mai ales la cele economice. Mai cred ca Romania ar fi un exemplu pentru toate structurile internationale din care face parte, si multe companii mari, puternice, isi vor indrepta privirea spre noi.

Intr-un cuvant, bunastare.

Concluzie: Traian Basescu este un candidat interesant, pe care il sustin numai asa de-al nabii (vorba lui Nila, a lu’ Marin Preda), ca prea il ataca unii. Insa Basescu greseste pe plan extern. Si-a imaginat axa Bucuresti Londra Washington, un lucru mare pentru o tara atat de mica.

Adevarata axa care ar trebui sa ne intereseze este Bucuresti-Budapesta-Viena, pentru ca privim, nu-i asa, spre vest. Kelemen Hunor ar putea fi artizanul acestei axe, si recunosc public ca il voi vota.

Altfel, ne mai raman doar doua variante. Axa Bucuresti-Sofia-Istanbul sau, Doamne fereste, Bucuresti-Kiev-Moscova.

Cuvântător, agricultor, antreprenor, muncitor, visător, cititor, ascultător, departe călător. Îndrăgostit de popoarele din jurul Mării Negre și din Asia Centrală.